FOTO Blocul bântuit de „vampiri”, din Zalău. Sute de lilieci şi-au găsit loc în clădire şi îi terorizează pe locatari
0O întreagă colonie de lilieci, numărând câteva sute de exemplare, s-a instalat într-un bloc cu 10 etaje din centrul Zalăului.
Blocul Poştei din Zalău, situat chiar în centrul Zalăului, este ”casa” unei colonii de lilieci, numărând câteva sute de exemplare. Mamiferele zburătoare îşi aveau culcuşul acolo, se pare, de mai mulţi ani, profitând de o fisură apărută între clădirea blocului şi casa scării, însă prezenţa lor a început să fie deranjantă pentru locatari abia în ultimele luni, când blocul a intrat într-un proiect de reabilitare termică.
”Au fost, probabil, deranjaţi de zgomotele produse de muncitori şi de trepidaţii, aşa că, dintr-o dată, au apărut mult mai mulţi în casa scării”, a explicat pentru Adevărul Steliana Drule, administratorul blocului. Potrivit acesteia, chiar dacă, până acum, liliecii nu au muşcat pe nimeni, sperieturile trase în special de copiii vecinilor, care se trezesc cu animalele la câţiva centimetri de ei, i-au determinat pe locatari să ceară ajutor pentru a scăpa de ”intruşi”.
”Nu au muşcat pe nimeni, dar de speriat, ne speriem, mai ales că acum, iarna, probabil atraşi de căldură, vin până la uşa holului de la intrarea în apartamente”, spune femeia.
Omorârea unui liliac, ”costă” mii de lei
În ajutorul locatarilor au fost chemaţi reprezentanţii Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din România. Preşedintele asociaţiei, Farkas Szodoray-Paradi, spune că problema din blocul zălăuan nu va fi putea fi rezolvată mai devreme de sfârşitul lunii aprilie, întrucât în această perioadă liliecii sunt în hibernare, iar legislaţia europeană şi cea românească interzice cu desăvârşire deranjarea animalelor în timpul hibernării.
El le-a promis locatarilor că, după ce liliecii vor ieşi din această perioadă de hibernare, adică după finalul lunii aprilie, va veni din nou la Zalău şi va monta un sistem de excludere, un soi de uşă pe care liliecii vor putea ieşi, dar nu vor mai putea intra.
Potrivit acestuia, legea prevede sancţiuni dure pentru cei care încearcă să le facă rău liliecilor, pentru omorârea unui exemplar amenda fiind de câteva mii de lei.
Cum au ajuns liliecii în bloc
Farkas Szodoray-Paradi spune că specia de lilieci de la Zalău – liliacul de amurg – este una care stă, în mod normal, în scorburile copacilor. ”Problema este că, prin tăierea copacilor, liliecii au ajuns să rămână fără adăpost şi sunt nevoiţi să îşi caute loc în altă parte. Dintre cele 31 de specii de lilieci ce trăiesc în România, două au început să se adapteze la această schimbare de mediu şi trăiesc şi în localităţi. Una dintre cele două este liliacul de amurg, de la Zalău”, explică el.
O colonie înghite tone de ţânţari pe an
Specialistul ne asigură că, deşi ajung să trăiască foarte aproape de oameni, aceşti lilieci nu sunt periculoşi. ”Sunt animale insectivore de noapte. O colonie poate mânca trei – patru tone de ţânţari într-o vară. Doar liliecii pot menţine în echilibru populaţiile de insecte, acesta fiind şi principalul motiv pentru care sunt ocrotiţi de lege”, punctează el.
În privinţa relaţiei cu omul, acesta spune că liliecilor le este teamă de noi şi că, în mod normal, ne vor evita, folosindu-se pentru asta de sistemul lor de orientare bazat pe ultrasunete. Sunt, însă, şi situaţii în care se simt încolţiţi şi pot muşca.
”Am fost muşcat de multe ori şi pot să vă spun că doare foarte rău. De aceea, dacă intră în locuinţă – se poate întâmpla în special primăvara şi toamna – recomand persoanelor aflate în această situaţie să-i prindă folosind un prosop sau o mănuşă groasă, pentru că au dinţi foarte ascuţiţi. După ce îi prind, îi pot scoate afară şi aşeza pe terasă sau pe pervaz”, explică el.
În privinţa mitului existent în legătură cu liliecii, cum că aceştia s-ar prinde în păr, Farkas spune că totul nu este decât o ”poveste”.
Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din România derulează în prezent un proiect european privind protecţia liliecilor din clădiri, proiect vizând judeţele Bihor, Cluj, Harghita, Mureş, Sălaj şi Satu Mare. Până în prezent au fost identificate peste 50 de colonii, localizate în special în biserici sau clădiri vechi.