Cum erau raportate producţiile agricole în perioada comunistă în Sălaj
0Parţial mit, parţial realitate. Cam aşa ar putea fi definită agricultura sălăjeană şi cea românească, în general, în perioada de dinainte de 1989, când, scriptic cel puţin, se obţineau producţii ce ar face acum să pălească de invidie orice antreprenor din domeniu.
Inginerul Valentin Duca, actualul director al Direcţiei pentru Agricultură Sălaj, spune că randamentul era, într-adevăr, mult mai mare decât acum, fapt care se datora în principal respectării tehnologiilor de cultură, dar şi faptului că se lucra comasat. Directorul, care înainte de Revoluţie a fost şeful fermei mixte Sărmăşag, iar din 1984 până în 1992 inginer şef la CAP-ul din aceeaşi localitate, îşi aminteşte că, în 1989 spre exemplu, cele mai mari suprafeţe din Sălaj erau cultivate cu porumb, culturile acoperind aproape 44.000 de hectare, cu o producţie de 1637 de kilograme la hectar. Urmau, apoi, terenurile cultivate cu grâu şi secară, ce însumau 33.630 de hectare, cu o producţie de 2.318 kilograme la hectare. Pentru comparaţie, Duca spune că anul trecut am avut 5.741 de hectare de teren cultivate cu grâu, adică 17 la sută faţă de suprafaţa cultivată înainte de 1989. "Sigur, la noi nu erau producţii foarte mari. Cele de peste 6 000 de kilograme pe hectare erau obţinute în zonele din sudul ţării", explică el.
Cât despre raportări, Valentin Duca îşi aminteşte că producţiile aveau dublă înregistrare. "Era producţia fizică obţinută la hectar, care era dublată sau chiar triplată, şi producţia stas, care reflecta realitate. Spre exemplu, raportai o anumită producţie fizică de porumb, cu umiditate de 40 la sută. Aici se mai puteau umfla raportările. Însă exista un bilanţ contabil care se depunea, la finalul fiecărui an, la Banca Agricolă, bilanţ ce ţinea cont de producţia stas, care nu putea să conţină mai mult de 14 la sută umiditate şi maximum 3 la sută impurităţi. Asta era cea care conta şi în funcţie de asta îmi primeam eu salariul", spune Duca.
Fostul şef de fermă spune că Sălajul nu excela, neapărat, la vreo cultură anume, însă precizează că, înainte de 1989, cultura mare reprezenta 61% (grâu, porumb, orz, ovăz) , urmată de zootehnie (bovine, ovine, porcine, păsări) şi horticultură (legume-fructe).