Cine a condus Sălajul după Revoluţie. Ce au fost şi ce au ajuns membrii CPUN

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, în Sălaj, ca de altfel şi în celelalte judeţe ale ţării, a luat fiinţă Consiliul Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale din Sălaj, constituit în ziua de 22 decembrie 1989.

Potrivit istoricului Marin Pop, noul organism a fost condus, pentru început, de inginerul Nicolae Maier - preşedinte. Acesta a renunţat, câteva zile mai târziu, la funcţie, fiind înlocuit de locotenent - colonelul (pe atunci) Teodor Mănăilă, Comandantul gărzilor patriotice. Din Consiliul Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale din Sălaj mai făceau parte Spiridon Huchiu - Comandantul Granizoanei Zalău, Fabian Barbolovici - muncitor, Ioan Puşcaş - medic, Payer Zoltan - inginer,  Cornel Grad - istoric, Ioan Ghiurco - preot; Gheorghe Stanciu - muncitor, Dan Laza - profesor,  Eugen Teglaş - ziarist, Cornel Halmaghi - inginer, Gheorghe Şişeştean - profesor, Călin Oros - inginer,  Szekely Istvan -paroh reformat,  Alexandru Matei - istoric,  Geczi Francisc - inginer, Eugen Meseşan - avocat,  Marian Levi - pastor baptist,  Ioan Moldovan - jurist,  Gheorghe Steţca - inginer,  Ioan Hâş - inginer,  Liviu Goia - muncitor, Nicu Filipaş - muncitor,  Florin Horvat - muncitor, Poienaru Ioan - programator calculatoare, Ştefănescu Mihail - inginer agronom,  Şildan Sergiu - inginer, Bucur Florin - inginer,  Florin Negrea,  Aurel Gavrea, Astaloş Jiga.

În februarie 1990, s-a constituit Comitetul Provizoriu de Uniune Naţională, un "strămoş" al Consiliul Judeţean de astăzi. Scriitorul Florin Horvath îşi aminteşte că din noul organism făceau parte Teodor Mănăilă, care era şi preşedintele CPUN Sălaj, procurorul Ioan Moldovan, secretarul consiliului, părintele Ioan Ghiurco, inginerii Victor Hălmăjan, Gheorghe Steţca şi Sergiu Şildan şi scriitorul însuşi. 

Trei dintre membrii CPUN au fost primii deputaţi postdecembrişti ai Sălajului, în mandatul 1990 - 1992. Este vorba despre Teodor Mănăilă, Ioan Moldovan şi Victor Hălmăjan. Fostul preşedinte al CPUN, Teodor Mănăilă, a trecut apoi în rezervă, cu gradul de colonel şi este, astăzi, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie Sălaj. Secretarul Consiliului, Procurorul Ioan Moldovan, pe lângă mandatul de deputat, a fost şi ministru al Tineretului şi Sportului în guvernul Stolojan, după care s-a întors în procuratură, la Zalău. În 1998 a fost detaşat la Oradea, unde a fost, pentru o vreme, procuror şef al Serviciului Teritorial Oradea al Parchetului Naţional Anticorupţie.

Victor Hălmăjan a fost, începând cu luna iulie 1990, primul prefect al Sălajului de după Revoluţie, ocupând această funcţie până în 1992, când a devenit preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj. El nu a fost străin de putere nici în perioada comunistă, fiind deputat în Marea Adunare Naţională în două legislaturi, 1961 - 1965 şi 1965 - 1968.

Preotul Ioan Ghiurco a cochetat, după Revoluţie, o perioadă cu politica, însă în cele din urmă s-a dedicat bisericii, de numele său fiind legată construirea Catedralei Episcopale Sfânta Vineri, dar şi înfiinţarea Episcopiei Sălajului. 

Membru al  Ordinului Cavalerilor Templieri, Florin Horvath este unul dintre cei mai prolifici scriitori sălăjeni, dedicându-şi o parte dintre scrieri colegilor săi de ordin.

Gheorghe Steţca şi Sergiu Şildan activează în mediul privat. Şildan este, de anul trecut, şi preşedintele organizaţiei municipale Zalău a PNL Sălaj.