Tradiţii de Arminden - ce să facem de 1 Mai ca să ne meargă bine tot anul: vinul amestecat cu pelin ne reînnoieşte sângele

În fiecare an, de 1 Mai, românii sărbătoresc Armindenul, una dintre cele mai complexe sărbători din calendarul popular românesc, cu multiple semnificaţii. Armindenul este considerat protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum şi al oamenilor.

Tradiţia spunde că, de Armindeni, oamenii vor trebui să se trezeasca dis de dimineaţă şi să se spele cu rouă şi să mestece o bucată de pelin, pentru a fi feriţi de boli tot anul. La sate, fiecare gospodar îşi va împodobi porţile cu ramuri verzi pentru bunastare.

În funcţie de regiunea ţării,  Armindenul este cunoscută sub diverse denumiri - Ziua Pelinului, Ziua Beţivului, Maiul, Băui sau Păui , care au la bază fie anumite practici ritualice sau aspecte inspirate din natură. Numele de Armindeni provine de la cuvântul de origine slavă ierminden, care înseamnă ziua Sfântului Ieremia.

În trecut, ziua de Armindeni era respectată cu sfinţenie, „pentru a fi sănătoşi tot anul”. În această zi nu se lucrează nici acasă. nici la câmp pentru ca recoltele să fie ferite de furtuni şi grindină. Potrivit etnologului Dan Ravaru, obiceiurile şi tradiţiile legate de Armindeni diferă de la o zonă a ţării la alta.

În Transilvania şi Banat ţăranii înfing în pământ un copac în faţa caselor unde sunt fete de măritat. Crengile acestuia sunt tăiate până la vârf, ele se veştejesc, dar trunchiul uscat rămâne pe loc până la următoarea recoltă. Din lemnului lui se face apoi un foc în cuptor pentru coacerea pâinii din noua recoltă. Fiecare familie împodobeşte intrările caselor cu crengi verzi. Atât copacul, cât şi crengile se numesc Arminden.

"În Moldova şi Muntenia, de Armindeni se merge la iarbă verde, se frige carne de miel, se bea vin roşu cu pelin, întrucât se crede că acesta înnoieşte sângele şi vor fi sănătoşi tot anul. La petrecere sunt aduşi lăutari, se fac urări reciproce şi rostogoliri prin iarbă, peste tot domneşte o atmosferă de veselie, de bună dispoziţie. La întoarcerea acasă se aduce pelin şi liliac", a declarat pentru Adevărul, etnologul vasluian Dan Ravaru.

Tot în zona Moldovei, din tulpina pomului de Armindeni se făcea steagul de nuntă iar în unele sate se practica bătaia cu urzici.

De ziua lui, pelinul se poartă la pălărie, la brâu sau în sân, se pune la icoană, la fereastră, în aşternuturi şi sub prag, pentru a fi alungaţi strigoii, ielele şi duhurile rele. Pelinul este o plantă magică,   folosită frecvent în leacurile populare, iar dacă este recoltat  chiar în ziua de 1 mai "este tamaduitor de boli şi se pastrează ca plantă de leac de-a lungul intregului an."

Tot de Armindeni se fac şi  predicţii meteorologice, care condiţionau activităţile agricole. În trecut se credea că dacă în acea zi ploua, şi în următoarele 40 de zile vor fi precipitaţii.

Armindeniul este cunoscută şi ca sărbătoarea boilor. În aceastã zi nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă, existând temerea că animalele ar putea muri. Sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de viticultori care sperau că vinul va fi protejat de pelin şi nu va face floare.
De Armindeni, în anumite zone ale Moldovei are loc şi "băutul Mărţişorului", o petrecere câmpenească ocazionată pentru scoaterea mărţişorului de la piept sau legat la mânã în ziua Dochiei (1 martie).  Femeilor le este interzis să frământe pâine însă le este recomandat să semne castraveţi, pepeni sau fasole, pentru a avea rod bun. 

Mai puteţi citi:

Sfântul Gheorghe - tradiţii şi superstiţii: cel care zădărniceşte vrăjile şi le arată comorile celor aleşi. Cine doarme azi va fi somnoros tot anul

VIDEO Nuntă ca pe vremea bunicii în muzeul din Dumbrava Sibiului GALERIE FOTO

Credinţe populare. De ce împart gospodinele plăcinte în Sâmbăta lui Lazăr, iar morţii aşteaptă la poarta Raiului să revină pe pământ