Mănăstire din vremea lui Ştefan cel Mare, „modernizată“ cu muncitori amatori şi geamuri termopan. Cum s-a tranşat la judecătorie cazul penal al stareţului

Stareţul Mănăstirii Rafaila din judeţul Vaslui a fost trimis în judecată după ce a angajat o echipă de meşteri amatori să efectueze reparaţii şi să mionteze geamuri tip termopan la lăcaşul de cult, un monument istoric care datează din vremea domnitorului Ştefan cel Mare.

De mai bine de patru ani autorităţile din Vaslui investighează cazul unei mănăstiri - monument istoric inclusă în patrimoniul naţional, asupra căreia s-au efectuat lucrări de reparaţii şi reabilitare de meşteri amatori tocmiţi de stareţul lăcaşului de cult, fără a avea vreun aviz sau autorizaţie de la Ministerul Culturii.

Poliţiştii din cadrul Serviciulu i de Investigaţii Criminale al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui s-au sesizat din oficiu, în acest caz, încă din luna mai 2015.

În procesul verbal de autosesizare, poliţiştii menţionau că stareţul Mănăstirii Rafaila, călugărul Vicheţie, pe numele său de mirean Virgil Lupu, a efectuat lucrări de reparaţii asupra lăcaşului de cult, înscris pe Lista Monumentelor Istorice a judeţului Vaslui, a fără a deţine autorizaţie de construire.

Călugărul Vichenţie a preluat dministrarea monumentului istoric Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din cadrul Mănăstirii Rafaila pe 30 mai 2007. Tot atunci a primit obligaţiile de folosinţă ale monumentului istoric.

Deşi în însc risul mai sus menţionat se preciza faptul că orice intervenţie asupra monumentului istoric trebuie să respecte condiţii speciale de autorizare, în cursul lunii mai 2015, stareţul Vichenţie a efectuat lucrări de reparare a monumentului istoric, cu o echipă de muncitori amatori, constând în placaj soclu cu piatră, lucrări de zugrăvire la exterior-interior, înlocuire cercevele de la nivelul pereţilor, înlocuire învelitoare, înlocuire pardoseală din lemn cu marmură, înlocuire ferestre şi uşa de acces în biserică din latura de vest cu uşă din profil PVC, iar la exterior, în jurul ferestrelor, a fost executat un ancadrament din piatră aparentă.

Pardoseala de lemn a fost înlocuită cu marmură

Reprezentanţii Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale au comunicat anchetatorilor că lucrările efectuate nu au avut aviz de specialitate. La rândul lor, reprezentanţii Primăriei Rafaila au comunicat şi ei că nu au emis nicio autorizaţie de construcţie/reparaţie la lăcaşul de cult, aflat în patromoniul cultural al statului. Potrivit specialiştilor de patrimoniu, la monumentul istoric de la Rafaila ”s-au lucrări de finisaje străine calităţii de monument istoric”. Ele nu afectează afectează stabilitatea edificiului, dar, afirmă reprezentanţii Ministerului Culturii, ”se impun a fi îndepă rtate şi a se reveni la forma iniţială în ceea ce priveşte golurile ferestrelor, uşilor pridvorului, finisajele faţadelor fără placaje din piatră, în baza unei documentaţii tehnice avizate”.

Fiind audiat în calitate de suspect şi inculpat, stareţul Mănăstirii Rafaila şi-a rezervat dreptul de a nu face declaraţii cu privire la lucrările efectuate la monumentul istoric pe care îl administrează.
La o primă finalizare a anchetei, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui au propus renunţarea la urmărirea penală începută împotriva stareţului, însă soluţia a fost infirmată de Judecătoria Vaslui. Instanţa a dispus reluarea şi completarea urmării penale. Reîntors la Parchet dosarul s-a redeschis, iar la finalul anchetei, procurorii au dispus trimiterea în judecată a stareţului Vichenţie pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare fără autorizaţie de construire, cu nerespectarea prevederilor acestora a lucrărilor la monumente istorice sau în aria de protecţie.

De această dată, magistraţii judecătoriei Vaslui au dat dovadă de mai multă clemenţă pronunţând p soluţie favorabilă stareţului. Judecătorii au decis renunţarea la aplicarea unei pedepse inculpatului, aplicându-i acestuia un avertisment. Soluţia a fost, însă, contestată de către reprezenanţiei Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Cultural, care este parte vătămată în acest caz.
Dosarul urmează a fi înaintat Curţii de Apel Iaşi, pentru judecarea căii de atac şi pronunţarea unei sentinţe definitive.

În motivarea renunţării la aplicarea unei condamnări, judecătorii din Vaslui au arătat că stareţul nu a urmărit să distrugă clădirea, ci să o facă funcţională.

”Instanţa reţine că fapta stabilită în sarcina inculpatului deşi de gravitate mare, nu a produs consecinţe ir e mediabile, în sensul că lucr ările efectuate pot fi înlăturate iar clădirea poate reveni la forma iniţială, care îi relevă caracterul de monument istoric”, au motivat magistraţii Judecătoriei Vaslui.
Documentele istorice atestă înfiintarea Mănăstirii Rafaila în timpul domniei lui Stefan cel Mare. În urma victoriei de la Podul Înalt,  marele Voievod  a dăruit o mare întindere de pământ unui călugăr cu numele Rafail, care a ridicat o bisericuţă de lemn, punând astfel începutul noii mănăstiri.