Cum se căsătoresc anual sute de fete din România cu încuviinţarea judecătorilor. Fenomenul „măritate pe băncile şcolii“

Sute de solicitări privind autorizarea căsătoriilor cu minori au fost înregistrate în 2018 la instanţele de judecată din România. În majoritatea cazurilor, cererile au fost aprobate. Vârsta minimă de la care minorii pot solicita căsătoria, cu acordul părinţilor, este de 16 ani.

O centralizare a dosarelor înregistrate pe portalul instanţelor de judecată, care au ca obiect autorizare căsătorie minori, arată că de la începutul anului îm România s-au înregistrat peste 550 de cereri prin care se solicită încuviinţarea căsătoriei în care unul dintre parteneri este minori.

Potrivit legislaţiei în vigoare, un minor se poate căsători dacă împlinit vârsta de 16 ani şi are acordul familiei, însă pentru încheierea acesteia este necesară autorizarea instanţei de tutelă (judecătoria) în a cărei circumscripţie acesta îşi are domiciliul, iar autorizarea se dă numai pentru motive temeinice, în baza unui aviz medical şi cu încuviinţarea părinţilor săi sau a părintelui care exercită autoritatea părintească ori a tutorelui, respectiv a autorităţilor abilitate să exercite drepturile părinteşti, în lipsa părinţilor minorului. 

În majoritatea cazurilor în care se solicită căsătoria cu acordul instanţei, starea de minorat este a fetelor, iar parinţii solicită încuviinţarea căsătoriei invocând că fiicele lor sunt pregătite să îşi întemeieze o familie.

O analiză a hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată scoate în evidenţă un tipic al acestor cazuri. În majoritatea situaţiilor, minorele au între 16 şi 17 ani, de cele mai multe ori sunt însărcinate sau au deja un copil. Toate au aviz de la medicii de familie, care atestă că sunt pregătite din punct de vedere fizic şi emoţional să-şi întemeieze o familie.

Solicitările privind încuviinţarea căsătoriilor cu minori nu sunt specifice doar anumitor regiuni ale ţării, ci se înregistrează peste tot: din Moldova, în Ardeal sau din Banat în Oltenia. 

Pentru a fi cât mai convingători, în multe dintre cazuri părinţii invocă în faţa judecătorilor că au rezervate deja restaurante şi au împărţit invitaţii la nuntă. 

Sunt şi situaţii când autorizarea căsătoriei este solicitată de minore aflate sub tutela Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, ale căror reprezentanţi predează pentru căsătoria fetelor, invocând că au relaţii stabile cu partenerii. 

Sarcina fetelor, unul dintre motivele căsătoriei

Pe 23 octombrie, Judecătoria Bârlad a încuviinţat căsătoria unei minore de 16 ani cu un tânăr de 22 de ani. Minora, însărcinată în 15 săptămâni a argumentat că locuieşte împreună cu concubinul său în Italia unde se va naşte şi copilul, însă nefiind căsătorită nu beneficiază de asigurare de sănătate. Pe lângă acordul părinţilor, minora a prezentat judecătorilor şi o adeverinţă medico legală care confirma că are ”o dezvoltare fizică şi psihică în baza căreia poate coabita, procrea , naşte, alăpta şi creşte un copil”.

Tot în luna octombrie, o minoră de 16 ani, elevă în clasa a VIII-a, aflată sub tutela DGASPC Prahova, a solicitat judecătorilor să încuviinţeze căsătoria cu un tânăr alături de care are o relaţie de lungă durată. Minora, provine dintr-o familie sărmană, care în 2007 a dat-o în grija statului, invocând că nu are cu ce să o crească. Dată de la un asistent maternal la altul şi mai apoi la un centru de plasament, minora a început o relaţie cu un tânăr de 20 de ani, rămânând însărcinată. 

Deşi se afla sub tutela DGASPC, la judecarea cererii privind autorizarea căsătoriei minore, instituţia nu s-a prezentat în instanţă, solicidând judecarea în lipsă, invocând că este de acord cu căsătoria minorei însărcinată în 19 săptămâni,

Numai în luna octombrie, înstanţele de judecată din România au pronunţat 22 de hotărâri privind autorizarea căsătoriei cu minori.