Tezaurul de monede romane imperiale descoperit de un ţăran din Gruia. Tainele unei comori nebănuite
0Tezaurul de la Gruia a fost descoperit la 28 august 1971 într-un mod cu totul întâmplător de Ion Olteanu, un localnic, care săpând o groapă în grădina sa, a găsit un vas de lut plin cu monede de argint.
Directorul de atunci al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, fiind anunţat de autorităţile locale, a făcut o cercetare la faţa locului. A constatat că vasul, care fusese spart, iar fragmentele aruncate de descoperitor, conţinea numeroase monede imperiale romane din argint. Din nefericire, descoperitorul, nebănuind importanţa descoperirii, a donat mai multe exemplare unor diferite persoane din sat. Au mai fost recuperate câteva monede, dar după unele estimări, cam 30-40 de piese, n-au mai putut fi achiziţionate, potrivit istoricilor Mişu Davidescu şi Gheorghe Popilian.
În apropierea satului există o aşezare rurală daco-romană de unde provin foarte multe fragmente de ceramică specifică. S-ar putea ca acest tezaur să fi fost ascuns de unul dinn locuitorii acestuia.
Are 1501 piese
„Gruia se află pe malul stâng al Dunării, deci pe drumul care se presupune că mergea pe ţărmul fluviului de la Drobeta spre Sucidava. De altfel dacă se priveşte harta Olteniei cu localităţile în care s-au descoperit tezaure monetare romane, se poate observa că acestea se află de-a lungul Dunării şi Oltului, pe văile cărora se aflau cele mai importante căi de comunicaţie. O altă aglomerare de descoperiri de acest gen este câmpia Olteniei, unde, după părerea noastră, exista o viaţă economică mai dezvoltată datorată fertilităţii solului, care a favorizat întemeierea multor aşezări rurale”, spun istoricii Mişu Davidescu şi Gheorghe Popilian.
Tezaurul cuprinde 1501 piese, care se înşiră cronologic pe o perioadă de 75 de ani, începând cu emisiuni de la Vespasianus şi încheindu-se cu monede bătute la începutul domniei lui Gordianus III. Cea mai mare parte a monedelor a fost bătută în atelierele de la Roma, care continuă să furnizeze pentru imperiu cea mai mare parte materialului circulant.
Descoperiri de monede în Oltenia
O dovadă a relaţiilor de schimb ce aveau loc pe teritoriul actual al Olteniei, mai ales în vremea stăpânirii romane, sunt monedele ce se găsesc răspândite izolat sau în depozite. O înşirare amănunţită a tuturor descoperirilor monetare romane izolate din Dacia sudică nu se poate face, din lipsa unui repertoriu în aşezările rurale din provincie. Moneda de bronz romană a circulat încă din epoca lui Augustus, mai ales în aşezările romane de pe malul stâng al Dunării. Trebuie spus că această monedă de metal nepreţios circula pe teritoriul întreg al Olteniei şi după părăsirea aureliană, până târziu în epoca bizantină.
“Pe teritoriul Olteniei au mai circulat de asemenea şi monedele de bronz bătute de unele oraşe greceşti, cărora li se acordă acest drept de către unii împăraţi. Tot Sucidava a dat până acum cele mai variate şi numeroase monede de aramă emise de monetăriile oraşelor greceşti <<autonome>>, cu care avea relaţii de schimb” spune D. Tudor în “Oltenia romană”.
Cele mai frecvente descoperiri de monede izolate din bronz se fac acolo unde în epoca romană a existat o intensă activitate comercială, adică în porturile dunărene Drobeta şi Sucidava, apoi la Romula. Ca importanţă urmează după aceasta castrele şi acele centre ce tindeau să devină aşezări urbane, cum au fost cele de la Răcari şi Aquae.
Citeşte şi: