Slujba de Înviere cu Securitatea pe urme. Paştele românilor în Epoca de Aur: cozi pentru ouă, carne de miel confiscată de Miliţie şi interdicţie la Biserică
0Sărbătorile pascale aveau farmecul lor şi înainte de 1989, în special în mediul rural, unde tradiţiile se respectau cu sfinţenie. La slujba de Înviere, bisericile erau pline, dar e adevărat că lăcaşurile de cult erau ocolite de intelectuali, "prelucraţi" în prealabil în comitele de partid, pentru că riscau să aibă probleme.
Românii respectau tradiţia de Sfintele Paşte şi în epoca comunistă şi îşi urau tradiţionalele cuvinte: „Hristos a înviat! Adevărat a Înviat”. Nu lipseau de pe masă ouăle roşii, cozonacul cu nucă, friptura de miel şi drobul. Pentru generaţiile născute după 1989 pare greu de închipuit că toate alimentele necesare pregătirii acestor bucate erau însă greu de procurat. Magazinele pline cu tot felul de produse din ziua de astăzi erau doar un vis frumos pentru mulţi români.
Dacă făina pentru cozonac ori ouăle erau cumpărate pe cartelă, în cele mai multe cazuri după ore întregi de stat la coadă, când era vorba de miel lucrurile deja se complicau fiindcă nu se găsea în comerţul socialist carne de miel şi, mai rău, în anii 80 era interzis transportul alimentelor dintr-un judeţ în altul. Pentru cei care locuiau în mediul rural, era mai simplu în sensul că sacrificau pe ascuns mielul în gospodărie, feriţi de ochii curioşi ai vecinilor, care puteau să te reclame la miliţie. Era însă o întreagă aventură să transporţi mielul de la locul de sacrificare la oraş fiindcă în preajma sărbătorii pascale pe traseu Miliţia organiza filtre dese de control.
“Îmi amintesc că am cumpărat doi miei dintr-un sat din judeţul Argeş, iar colegul meu cumpărase şi el unu. În drum spre Turnu Severin, ne-au oprit doi miliţieni şi la controlul autoturismului ne-au găsit mieii. I-au confiscat, dar nu mi-au dat niciun act, nu au întocmit vreun proces-verbal, pur şi simplu i-au luat miliţienii. Cred că i-au mâncat acasă cu familia lor, iar eu am făcut acel Paşte fără friptură de miel”, îşi aminteşte un severinean. Miliţia organiza controale severe şi pe trenuri, călătorii fiind verificaţi cu atenţie la bagaje.
Control la coşul de gunoi
Foştii militari în termen îşi amintesc că de sărbătorile pascale primeau pachete de acasă, de unde nu lipseau bucatele tradiţionale de Paşte şi obişnuiau să ciocnească cu colegii de cameră ouă roşii. Era o chestiune tacită, comandanţii de pluton, de campanie cunoşteau acest lucru, dar nu le făceau observaţie. În schimb, unii secretari de partid, din exces de zel, verificau coşurile de gunoi şi acolo unde găseau coji de ouă roşii îi criticau pe comandanţii unităţilor că nu fac muncă politică de calitate.
În noaptea de Înviere, românii umpleau bisericile, poate nu ca în ziua de astăzi, dar oamenii simpli nu se fereau să intre în lăcaşurile de cult. Intelectualii, cei care deţineau funcţii, în special în partid, magistraţii, cei care lucrau în Armată ori în învăţământ, "prelucraţi" în prealabil în comitele de partid, veneau în număr mic şi discret la biserică, să nu fie văzuţi pentru că riscau să aibă probleme.
Istoricul bănăţean Mircea Rusnac spune că doctrina partidului unic din România anilor '80 îşi propunea să înlocuiască prin comunism toate religiile. Una dintre găselniţele perverse ale şefilor Partidului Comunist era să cheme copiii la şcoală în prima zi de Paşte, astfel încât aceştia să nu simtă atmosfera de sărbătoare. „Aveau un obicei prost să ne cheme în Duminica Paştelui la şcoală. Le venea mereu o idee pentru a ne strica vacanţa. Ba ne puneau la muncă voluntară, strângeam hârtii de pe stradă, ba diverse activităţi extraşcolare, numai să nu mergem la slujbe. Dar cu cât treceau anii, cu atât era şi mai permisibil Paştele”, povesteşte istoricul Rusnac.
Interdicţie pentru elevi
Elevii nu aveau voie să meargă la biserică, profesorii îi urmăreau la denii, la slujba de Înviere, iar cei care mergeau, erau exmatriculaţi pentru câteva zile ori li se scădea nota la purtare.
“Îmi amintesc că am mers împreună cu doi colegi la slujba de Înviere la biserica Maioreasa din Turnu Severin. Ne-a văzut un profesor când am ieşit din biserică şi a doua zi ne-a certat şi am fost exmatriculaţi trei zile. Eram un copil, nu mi-am dat seama de ce sunt sancţionată fiindcă până la urmă nu făcusem nimic grav”, povesteşte o fostă elevă a prestigiosului liceu “Traian” din Turnu Severin.
Părintele Mihai Sămărghiţan, unul dintre cei mai vechi, cunoscuţi şi iubiţi preoţi din Sibiu, a povestit pentru "Adevărul" cum se desfăşurau slujbele de Înviere înainte de 1989. Slujba de Înviere începea la 4 dimineaţa. Se citea pastorala, în care era pomenit obligatoriu Nicolae Ceauşescu, iar de la slujbe nu lipseau niciodată oamenii Securităţii.
În timpul regimului comunist, numărul parohiilor s-a modificat, în special datorită reformelor administrativ-teritoriale întreprinse în această perioadă, iar numărul preoţilor a scăzut simţitor. Statul comunist nu a mai permis existenţa preoţilor ajutători şi onorifici, o parohie fiind deservită doar de un singur slujitor al altarului (chiar şi cele din mediul urban). Multe parohii au rămas vacante perioade îndelungate din cauza lipsei de preoţi. În această perioadă unii slujitori ai altarelor, de teama persecuţiilor sau din alte considerente, au ales să părăsească Biserica, preferând să lucreze în învăţământ sau în alte ramuri de activitate.
Citeşte şi:
Paştele pe vremea Uniunii Sovietice, când Dumnezeu nu exista