S-au finalizat lucrările de retehnologizare la ecluza românească de la Porţile de Fier I. Statul român nu s-a achitat de obligaţiile financiare către Hidroelectrica

Astăzi, la barajul Porţile de Fier I a fost reluată navigaţia prin ecluza românească, moment care marchează şi finalizarea lucrărilor de retehnologizare care au avut loc în perioada 20 iunie 2011 - 8 august 2012. Practic din anul 2006, ecluza românească şi, respectiv, cea sârbească, s-au închis pe rând pentru o perioadă de un an de zile pentru efectuarea acestor lucrări de modernizare, astfel încât navigaţia pe Dunăre să n

La eveniment au fost prezenţi reprezentantul firmei EURO INSOL, administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, secretarul de stat în Ministerul Economiei- Rodin Traicu, oficiali din conducerea părţii sârbeşti a barajului de la Porţile de Fier I, precum şi o serie de invitaţi din administraţia locală.

Prin dimensiunile sasurilor şi prin cădere, ecluzele de la Porţile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcţii de acest gen din lume şi sunt cele mai mari din Europa. Vorbim aici de o lungime utilă sas de 310 metri, o lăţime utilă de 34 de metri, capacitate de trafic -  35 milioane tone/an, disponibilitate pentru navigaţie -320 zile/an şi o durată medie de ecluzare de 75 de minute.

Ecluza românească de pe malul drept al Dunării a intrat în exploatare în aprilie 1972. Din cauza uzurii fizice, dar şi morale a echipamentelor în anul 2000, hidroenergeticienii de la Porţile de Fier I au pus problema retehnologizării acestei ecluze. Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 956 din iunie 2004, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei pentru realibilitarea ecluzei de la Porţile de Fier, iar doi ani mai târziu începeau lucrările. Deşi în hotărârea respectivă se stipula clar că statul român trebuia să susţină financiar aceste lucrări, întreaga investiţie în valoare de 63 de miloane de euro a fost suportată în întregime de Hidroelectrica.

„La articolul 2 în hotărârea de guvern se asigura finanţarea din surse proprii, respectiv din bugetul Hidroelectrica, din credite atrase şi, evident, din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Economiei şi Comerţului, care trebuia să vină la nivelul anului 2004 să susţină cu 43 la sută această investiţie, respectiv cu 88 de milioane de lei din 214 milioane de lei şi după actualizarea generală la 1 ianuarie 2011, trebuiau să vină cu 147 de milioane de lei. Cu regret şi amărăciune trebuie să vă informez că la această dată toată această investiţie a fost suportată integral şi exclusiv doar din surse proprii, doar din bugetul Hidroelectrica. Aşteptăm în continuare banii de la statul român pentru că statul în ultimii 10 ani de zile a înţeles doar să ne ceară să-i finanţăm tot felul de proiecte, tot felul de titluri de investiţii la care componenta energetică lipsea cu desăvârşire, cum este şi cazul ecluzei de la Porţile de Fier I. Pentru Hidroelectrica este o investiţie care nu aduce niciun leu, pe care nu o să o recupereze nici într-o mie ani lumină pentru că această investiţie profită altor instituţii, cum ar Ministerul Transporturilor, Apele Române", a declarat administratorul judiciar Remus Borza.

De asemenea, Remus Borza a vorbit despre importanţa complexului hidroenergetic Porţile de Fier în economia românească având în vedere că produce 49 la sută din producţia de energie electrică furnizată de Hidroelectrica.

„Porţile de Fier I sunt complet retehnologizate şi ponderea Porţilor de Fier I şi Porţilor de Fier II şi grupului suplimentar de la Gogoşu înseamnă ca putere instalată 1480 de MW din 6443 MW putere instalată pe toate capacităţile d eproducere a energiei din patrimoniul Hidroelectrica. Porţile de Fier înseamnă aproape jumătate din producţia de energie electrică produsă de Hidroelectrica în 2011. Anul 2011 nu a fost atât de fast din punct de vedere al producţiei de energie electrică dacă ne raportăm la maximul de producţie realizat de Hidroelectrica în anul 2010. În 2011, capacităţile industriale ale lui Hidroelectrica au produs 14,7 Tera W. Din aceşti 14,7 Tera W, Complexul hidroenergetic Porţile de Fier a dat 49 la sută, cu alte cuvinte 5.700.000 de MW. Deci importanţa Porţilor de Fier este vitală nu numai pentru Hidroelectrica şi ci pentru România. Are avantajul Dunării, care este cel mai mare fluviu din Europa", a mai adăugat Remus Borza.

Seceta din anul acesta se va reflecta în veniturile Hidroelectrica , estimate în pierderi de circa 800 de milioane de lei.

„Din păcate anul acesta România s-a confruntat cu o secetă severă, acesta este şi motivul pentru care faţă de un estimat al producţiei de 15,6, pe care de altfel s-a şi fundamentat bugetul de venituri şi cheltuieli, în 2012 vom raporta un minim istoric al producţie de doar 12 Tera W. Dunărea a înregistrat în 2012 cele mai mici debite din ultimii 150 de ani de când se fac măsurători hidrologice. Am ajuns până la 2200 mc/s în lunile august şi septembrie faţă de o medie a acestor luni de 4000-4500 mcs. Este al doilea an extrem de secetos şi care sigur că s-a văzut şi în indicatorii financiari ai Hidroelectrica. S-au materializat într-o scădere a veniturilor cu peste 800 de milioane de lei", a declarat administratorul judiciar Remus Borza.  

Hidroelectrica şi partea sârbă administează la Porțile de Fier cea mai mare amenajare hidroenergetică şi de navigaţie pe fluviul Dunărea. Sucursala Hidrocentrale Porţile de Fier cuprinde Sistemul Hidroenergetic şi de Navigatie Portile de Fier I, Sistemul Hidroenergetic şi de Navigatie Portile de Fier II şi centrala suplimentara Gogosu.

SHEN Porţile de Fier I a fost aprobat în scopul utilizării potentialului hidroenergetic al Dunării pe sectorul amenajat, asigurării fluidizării navigaţiei internaţionale pe zona cataractelor Dunării şi reducerii costurilor transportului fluvial. A fost pus în functiune la 14 august 1972 şi este compus din două centrale hidroelectrice şi din două ecluze (câte una pentru România şi Serbia). Hidrocentrala de la Porţile de Fier I, are o putere instalată de 1167 MW şi împreună cu Portile de Fier II (251 MW ) şi cu centrala suplimentară de la Gogoşu (54 MW) reprezinta aprox. 25% din capacităţile de producţie ale companiei Hidroelectrica. Capacităţile aflate în exploatare pe Dunăre asigură o producţie de energie de peste 6,5 TWh într-un an mediu hidrologic, cca 40% din producţia de energie electrică a societăţii Hidroelectrica. Pentru asigurarea navigaţiei navelor au fost realizate două ecluze identice, una pe malul sârbesc, cealaltă pe cel românesc.