FOTO Legendă: Cum arată peştera lui Terente, locul în care „Regele Bălţilor“ se ascundea de poteră
0I se spune „Peştera lui Terente“. Este situată în zona comunei tulcene Cerna, între Dealul Chervant - Dealul Priopcea şi Dunăre. Legenda spune că aici se refugia faimosul bandit din Carcaliu.
Denumirea este legată de o legendă, spune directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului, Viorel Roşca.
„Sătenii din Cerna au avut curajul să coboare în peşteră. Noi, adică eu împreună cu un coleg de la Administraţia Parcului, am intrat până la 30 de metri, după care se merge în plan orizontal. Noi nu am ajuns mai departe, dar sătenii spun că pe la 50-100 de metri de formează o groapă rotundă mare, pe circa 50 de metri şi numai pe margini se poate circula. I se spune Peştera lui Terente pentru că se spune că acolo se refugia şi fugea de potera care îl urmărea. Nu ştim dacă este doar o legendă, dar ştiu că groapa există şi am vorbit cu cei de la Muzeul Grigore Antipa şi le-am spus că avem o astfel de peşteră aici“, spune Viorel Roşca.
Ar fi bine ca această peşteră să fie luată în atenţie de către cercetători şi să fie redată circuitului ştiinţific, dacă nu turistic, mai spune Roşca.
„Este o peşteră situată la trei kilometri de drumul naţional, într-o zonă căreia noi îi spunem cariera de la Muchea Mare. Ştim că undeva în interior există un izvor, iar uneori apa se vede chiar la gura carierei“, spune primarul din Cerna, Neculai Muşat.
Pe numele său real Vasili Ştefan, Terente s-a născut în 1895, în Carcaliu şi a murit pe 4 iunie 1927. A fost unul dintre cei mai de temut bandiţi români. Vasili a trăit ca nelegiut după vârsta de 20 de ani, fiind înrăit de două relaţii distruse. Terente s-a îmbogăţit din tâlhării, atacând singur sau făcându-şi bandă de tâlhari. A fost încătuşat, dar a evadat în mai multe rânduri, iar pe capul lui au fost puse, în timp, zeci de rămăşaguri şi premii.
El a câştigat simpatia poporului, fiind considerat un haiduc al vremii şi un amant sălbatic, fiind căutat de femeile din toate stările sociale. Informaţiile despre el apar în scriptele Arhivelor Naţionale de la Brăila.