FOTO Ce a mai rămas astăzi din fostul cartier evreiesc din Tulcea: sinagoga, una dintre cele mai frumoase clădiri ale oraşului
0O comunitate care acum un secol număra aproape 2.000 de tulceni mai adună, astăzi, câteva zeci de persoane. Casele le-au fost dărâmate, evreii au rămas fără micile lor „afaceri“, trimişi la munci umilitoare şi apoi izgoniţi, iar cartierul evreiesc este astăzi una dintre cele mai bune zone din municipiu.
Despre comunitatea de evrei din Tulcea a scris, de-a lungul timpului, scriitorul tulcean Carol Feldman, cetăţean de onoare al municipiului, şi el ajuns în Israel din cauza condiţiilor pe care i le oferea România vremurilor.
Cartierul evreiesc cuprindea zona străzii Babadag (alături de Cuza-Vodă, Orientului, General Anghelescu, astăzi strada Toamnei).
Mahalua în care evreii şi-au ridicat locuinţe tradiţionale a fost distrusă, iar locul fostelor case evreieşi a fost luat de blocurile de astăzi.
„Până să înceapă demolările erau acolo peste o sută de proprietăţi evreieşti, case de locuit, prăvălii. Comunitatea mai avea în zonă trei sinagogi, o şcoală pentru studiul Torei (Talmud Tora), Mikve Teara (casa unde se spălau cei decedaţi înainte de înhumare), o casă de bătrâni, o baie rituală şi organizaţii cultural-sioniste: cluburile Macabi şi Lumina. Din nefericire, însă, cartierul evreiesc, care stătea în calea „progresului”, a reînnoirii oraşului, a fost în cea mai mare parte demolat pentru a face loc blocurilor actuale de pe strada Babadag şi din împrejurimi. A supravieţuit doar o singură sinagogă, cea de pe strada Babadag şi ici-colea, după blocuri, câteva case“,spune Lidia Vişan, din cadrul Centrului EuDivers. Asociaţia s-a preocupat, de curând de promovarea unui ghid care cuprinde istoria oraşului Tulcea. Toate detaliile despre viaţa oraşului nostru sunt cuprinse în paginile intitulate „Poveştile Tulcei“.
Sinagoga, inclusă într-un proiect de reabilitare
Pentru reabilitarea Templului Coral (sinagoga din municipiul Tulcea), construit în urmă cu peste o sută de ani, s-au primit, în 2010, fonduri guvernamentale. Este una dintre puţinele imobile ale comunităţii care s-au salvat până în ziua de astăzi.
În timpul comunismului, curtea interioară a acesteia a fost restrânsă, iar templul a rămas, astăzi, stingheri printre multe blocuri de locuinţe.
„Sinagoga din Tulcea are o arhitectură nemaiîntâlnită la alte sinagogi din România: este o clădire impunătoare, cu o faţadă simetrică şi două turnuri robuste. Are un Aron-Kodeş amplu (Arca Sfântă în care se păstrează sulurile Torei), iar candelabrele şi mozaicul de pe podea sunt de aceeaşi vârstă cu sinagoga. Ultimul rabin în Şil-ul din Tulcea, Isac Iţhac, a oficiat până în 1954, după care au mai venit ocazional rabini din Galaţi sau Bucureşti. Chiar şi aşa, sulurile Tora au fost scoase tot mai rar, pentru că populaţia evreiască s-a tot împuţinat, iar pentru scoaterea sulurilor e nevoie de prezenţa a cel puţin 10 bărbaţi“, mai spun reprezentanţii Centrului EuDivers.
Citiţi şi:
Cum penetra Securitatea comunitatea evreiască din Tulcea
Securiştii tulceni în urmărirea cărnii cuşer!