De ce nu sunt semnalizate canalele Deltei Dunării, deşi există un Studiu de Fezabilitate făcut acum 10 ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Delta Dunării foto: AMDTDD

Circulaţia pe canalele Deltei Dunării nu este semnalizată. De cele mai multe ori, turiştii nu ştiu pe ce canal se află, ce lac vizitează, care este viteza maximă cu care se poate circula, adâncimea apei sau dacă este o zonă cu acces interzis (zonele strict protejate).

Un tulcean cu iniţiativă, Valentin Şelaru, a propus în urmă cu câteva săptămâni să semnalizeze toate canalele deltei. A fost mai întâi o idee exprimată pe un grup de Facebook la care s-au alăturat mai mulţi oameni. „Am vrut să fac ceva, pe banii mei, să rămână în urma mea ceva pentru deltă, un loc unde m-am născut, trăiesc şi pe care îl iubesc. În acest moment nu ştii pe ce canal eşti, lumea umblă cu hărţi în bărci sau cu GPS-ul care nu are semnal peste tot”, spune acesta. 

Tulceanul spune că şi-a dorit o normalitate: „Să intri pe un canal şi să scrie acolo că eşti pe canalul cutare, are atâţia metri lăţime, adâncime şi ai voie să mergi cu cinci kilometri la oră”. În plus, turistul care vine în deltă ar putea foarte uşor să reţină locurile care i-au plăcut (pentru a reveni în zonă) sau cele care nu l-au impresionat în mod deosebit.

Iniţiativa lui a fost transmisă pentru aprobare Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), for care ar fi trebuit să le ofere şi modelul de panou de semnalizare şi informaţiile care urmau să fie trecute pe el. A avut loc şi o întâlnire cu oficialii Rezervaţiei, în care Valentin le-a explicat că toate costurile vor fi suportate de persoane fizice, treaba ARBDD fiind doar cea superviza toată acţiunea. 

Administraţia are un studiu vechi de 10 ani

„După câteva zile, mi-au răspuns că au respins cererea pe motiv că au ei un studiu de fezabilitate exact pentru semnalizarea deltei. Mă întreb de ce nu mi-au spus despre acest studiu când am fost la ei în birou? Nimeni nu a auzit de aşa ceva”, spune Valentin. 

Printr-o adresă oficială, ARBDD i-a transmis lui Valentin că solicitarea lui a fost analizată de Colegiul Executiv al instituţiei şi respinsă deoarece „există un studiu de Fezabilitate pentru proiectul privind semnalizarea/delimitarea perimetrului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării”.

Cum nimeni nu auzise de acest Studiu, reporterii „Adevărul” au solicitat ARBDD lămuriri cu privire la acesta. Astfel, Conducerea ARBDD susţine că are un Studiu de Fezabilitate încă din anul 2011, care a costat 90.000 de lei (plus TVA). Studiul a fost realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, dar nu s-a putut materializa deoarece Ministerul Mediului nu l-a finanţat. 

Administraţia nu a precizat cât ar costa implementarea acestui proiect al cărui studiu stă în sertare de un deceniu. 

Panourile dispar în două zile

Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării şi fost guvernator ARBDD, susţine că a avut o astfel de iniţiativă când conducea instituţia. A amplasat panouri în câteva zone din deltă dar „au dispărut în două zile”.

„Nu le convine aşa ceva celor care plimbă turişti. Nimeni nu este interesat de semnalizarea canalelor şi astfel deţinătorii de bărci pot intra cu ce viteză vor şi pe unde vor fără ca turiştii din barcă să ştie acest lucru. Un turist informat corect îl poate trage la răspundere pe cel care conduce barca: de ce intră în zonă interzisă, de ce circulă cu viteză prea mare şi altele. Aşa, nu scrie nicăieri nimic”, spune Cătălin Ţibuleac. 

El arată că o soluţie foarte bună este digitalizarea zonei. În acest sens, asociaţia sa lucrează la un proiect pentru realizarea unei platforme mobile care să permită oricărui turist să obţină aceste date, dar şi informaţii legate de spaţiile de cazare din zonă sau obiective de vizitat în apropiere. 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Cum s-a trezit o comună din deltă cu spital, ieşire la autostradă şi cale ferată, pe hârtie. „Bătaie de joc pe bani publici”

Scrisoare deschisă adresată guvernatorul Deltei Dunării: „Este hazardat să susţii că şacalul nu reprezintă o problemă”