Un om de 146 de ani nu este neapărat mort. Această logică a judecătorilor Tribunalului Timiş blochează o tranzacţie imobiliară

O casă din localitatea timişeană Jabăr îi dă mari bătăi de cap proprietarei, care se chinuie să dea de urma unui bărbat de aproximativ 150 de ani. Femeia a cerut să se rezolve problema într-un mod simplu, fiind logic că bărbatul e mort. Judecătorii nu au putut accepta această logică, admiţând că în baza acestei logici este posibil ca bărbatul să trăiască.

Situaţia neclară a unei grădini de la o casă din localitatea timişeană Jabăr a adus-o pe proprietara care vroia să îşi vândă casa în situaţia de a-l căuta pe un bărbat de 146 de ani. Femeia a moştenit de la părinţi casa construită în 1960, iar când a vrut să vândă a constatat că nu poate să facă nimic pentru că pe jumătate din grădina casei, parte a aceluiaşi CF cu construcţie, este proprietar, din 1881, un anume Kira Petru. Printr-un proces de uzucapiune, deschis în primă instanţă la Judecătoria Lugoj, care îţi permite să devii proprietar pe un bun dacă l-ai folosit cel puţin 20 de ani, iar proprietarul de drept a murit, femeia le-a cerut judecătorilor să o declare proprietară pe grădina casei, pe care o deţine Kira Petru.

Livia Gherga a arătat că în toţi cei 30 de ani de când foloseşte casa s-a comportat ca un adevărat proprietar, făcând lucrări de renovare a imobilului şi plătind impozitele inclusiv pentru jumătatea care nu îi aparţine. Cu toate acestea, Judecătoria Lugoj a arătat că atâta timp cât moartea proprietarului din acte nu poate fi dovedită printr-o sentinţă de declarare judecătorească a morţii cererea de uzucapiune nu poate fi admisă. Sentinţa Judecătoriei Lugoj a fost atacată cu recurs la Tribunalul Timiş.

Aici, lugojeanca a arătat că a făcut demersuri către toate instituţiile abilitate pentru identificarea lui Petru Kira, dar niciunde nu a fost găsit certificatul de deces al acestuia, necesar procesului de uzucapiune. Chiar şi aşa, lugojeanca a arătat că este imposibil ca Petru Kira să mai trăiască în condiţiile în care în 1889, când a devenit proprieta, era obligatoriu să aibă 21 de ani. Astfel, Kira nu putea să se nască mai târziu de 1868, iar asta înseamnă că astăzi ar fi trebuit să aibă 146 de ani.

Judecătorii Tribunalului Timiş au respins această logică, arătând că şi dacă s-ar accepta că Petru Kira are 146 de ani, nu înseamnă automat că este mort, în condiţiile în care cel mai vârstnic român a trăit 148 de ani, iar cel mai longeviv pământean ar fi trăit 179 de ani. Astfel, printr-o sentinţă irevocabilă judecătorii timişoreni i-au respins cererea Liviei Gherga. Tot ce îi mai rămâne acum femeii este: să îl găsească pe Petru Kira în viaţă şi să rezolve cu acesta problema proprietăţii, să găsească certificatul de deces care să demonstreze că Petru Kira a murit sau să deschidă un nou proces prin care să solicite declararea judecătorească a morţii lui Kira, ca mai apoi, în baza acelei sentinţe, să deschidă un nou proces de uzucapiune.