Un nou proiect SF marca primarului-inginer Robu: maşinile vor circula pe sub Piaţa Victoriei din Timişoara

Primăria Timişoara va intra în posesia pasajului subteran din centrul oraşului, urmând ca proprietarii să primească un alt spaţiu de aceeaşi valoareÎnchiderea circulaţiei pentru maşini în cartierul Cetate, care se va întâmpla în 2014, după reabilitarea zonei istorice, din fonduri europene, trebuie să fie însoţită şi de o alternativă pentru şofei, pentru a putea ocoli centrul.

Una dintre soluţiile primarului Nicolae Robu este circulaţia maşinilor prin pasajul din Piaţa Operei. De ani buni, subsolul din centrul Timişoarei a fost compatimentat, aici funcţionând, buticuri, târguri şi o firmă cu jocuri de noroc. Proprietarii subsolului sunt acelaşi care deţin şi „acvariul” din Piaţa Victoriei, pe care Robu i-a convins deja să îl demoleze.

 „Acum intrăm în detalii. Oferim proprietarilor acvariului terenului unde a fost tribuna manifestărlor comuniste, pe Bulevardul Republicii, pentru o activitate tip grădiniţă. Vom face cu ei un partenriat public privat. Dar şi dacă mutăm acvariul, încă nu putem fi multumiţi câtă vreme în zona aceea, poate cea mai importantă din oraş, acel subsol este în proprietate privată. Proprietarului îi revine şi partea de suprafaţă”, a declarat Nicolae Robu.

O clădire în schimbul pasajului

Soluţia radicală găsită de Robu este ca cei de la SC Art SRL să renunţe la subsolul din Piaţa Operei, urmând ca în schimb să primească un imobil sau mai multe mai mici, în valoare echivalentă.

„Subsolul va ajunge din nou la Municipiu. La schimb se oferă, după o evaluare corectă, o proprietate de valoare echivalentă în oraş. Acesta nu are legătură cu acvariul, este vorba de o altă problemă”, a spus Robu.



După ce Municipiul Timişoara va reintra în posesia pasajului, inginerul calculatorist Nicolae Robu va încerca să pună în aplicare proiectul său de a devia circulaţia rutieră prin subteran. Nu este o idee nouă, însă proiectul a fost abandonat din cauza costurilor mari şi a riscurilor la care vor fi expuse clădirile istorice, în principal Opera, care se este construită pe nişte piloni de lemn, având în vedere terenul mocirlos din 1875, anul la care a început ridicarea clădirii.

„Există soluţii tehnice, în ziua de azi se construieşte pe apa, în aer. Trebuie găsite soluţia izolării hidro, de consolidare a clădirilor istorice, Opera, rectoratul, Materna să nu aibă de suferit. Nu am dubii că există soluţii. Traficul va fi numai pentru maşinile mici. Nu mergem foarte adânc, să încapă troleibuze sau autobuze. Ar fi mai greu de soluţionat problema”, a mai spus primarul.

Se intră la Maternă, se iese la Modex

Pasajul a fost realizat la sfârşitul anilor 70, ca soluţie de travesare a centrului de către pietoni, având în vedere că circulaţia auto s-a desfăşurat în acele vremuri prin centru. În proiectul lui Robu, maşinile urmează să coboare în subteran de pe Bulevardul Republicii, în dreptul magazinului Materna (FOTO) şi urmează să iasă în actuala parcare de la Modex.



„Am anunţat că eu doresc ca parcarea de la Modex să dispară, să facem o amenajare florară, în armonie cu zona Operă- Catedrală. Acolo s-ar potrivi şi Monumentul Fidelităţii, care zace în cimitirul din Lipovei”, a încheiat Nicolae Robu.

Istoria pasajului din Piaţa Operei

Între anii 1978-1979, s-a construit un pasaj subteran pietonal, cu deschidere către toate străzile convergente, după planurile inginerului Doru Grozescu şi al inginerului Mihai Botescu. În anul 1989 întreaga piaţă este supusă unor ample lucrări. Se desfiinţează liniile de tramvai şi zona carosabilă, se dalează piaţa, se lărgesc trotuarele, se întrerupe circulatia auto în fata Operei, realizându-se pietonizarea întregii zone, pregătindu-se parcă locul de desfasurare a evenimentelor din luna decembrie a acelui an.