Tradiţiile etno-culturale din Banatul românesc şi cel sârbesc vor fi cercetate de studenţii timişoreni

Tradiţiile din şapte regiuni din zona Banatului românesc şi a celui sârbesc vor fi studiate de studenţii timişoreni. Ei vor culege informaţii despre tradiţiile etno-culturale şi despre posibilele obiective turistice ce pot fi vizitate. La finalul programului finanţat cu fonduri europene datele culese vor putea fi folosite la stabilirea unei hărţi cu trasee turistice şi obiective de vizitat pentru cei interesaţi de Banatul Istoric.

Un număr de 35 de studenţi de la Geografie şi Limbi Aplicate vor lucra în teren pentru a descoperi tradiţiile a şapte zone din Banat. Este vorba de Făget şi Herneacova, din Timiş, Caransebeş, Dubova şi Herculane, din Caraş-Severin, respectiv Kikinda şi Zrenjanin, din Serbia. Câte o grupă de cinci studenţi vor sta câte şapte zile în zonele desemnate, unde vor culege şi cerceta informaţii legate de tradiţiile etno-culturale.

Proiectul intitulat „Living Herritage” aparţine celor de la Universitatea de Vest, co-parteneri fiind Primăria din Kikinda, Camera de Comerţ Timiş şi Centrul Intercultural. Durata acestuia este de 14 luni.

„Noi, în calitate de partener, sperăm să putem ajuta cât mai mult acest proiect. Suntem încântaţi că facem parte din consorţiu şi vom depune toate eforturile pentru a-l duce la bun sfârşit”, a declarat Saşa Atanackov, reprezentantul primăriei din Kikinda.

Corina Răceanu, reprezentanta Institutului Intercultural, spune că acest proiect va ajuta la dezvoltarea comunităţilor care vor fi analizate. „Prin acest proiect comunităţile analizate vor putea afla redescoperi informaţii legate de tradiţia Banatului. Prin folosirea rezultatelor cercetării aceste comunităţi vor deveni mai puternice”.

Nicoleta Muşat, reprezentanta Universităţii, a anunţat că pentru fiecare zonă analizată vor fi desemnaţi câte cinci studenţi, voluntari, care vor lucra la cercetarea tradiţiilor fiecărei regiuni.
În cadrul iniţiativei se doreşte realizarea unor trasee turistice care să cuprindă ambele zone, atât cea românească, cât şi cea din Serbia, acestea urmând să fie promovate în rândul agenţiilor de turism din Timişoara. De asemenea, se doreşte realizarea unei expoziţii în care să fie prezentate rezultatele cercetării.