Ţigan repatriat din Franţa: "Decât să muncesc aici pe gratis, mai bine fac acolo un ban cinstit din cerşit"
0Autorităţile franceze se pregătesc să evacueze şatrele de ţigani români refugiate în Hexagon. Rromii din Banat, convinşi de autorităţile franceze să se întoarcă acasă cu 320 de euro în buzunar, suspină după vremurile în care făceau 50 de euro pe zi din cerşit.
Francezii au ajuns la capătul răbdărilor. După ce ani de zile au manifestat indulgenţă faţă de ţiganii români care trăiesc în tabere improvizate la marginea oraşelor, autorităţile din Hexagon au înăsprit tonul faţă de rromii de origine română.
Citeşte şi:
O şatră de ţigani bănăţeni va fi evacuată de sub o autostradă din Franţa, cu ordin judecătoresc
EXCLUSIV Femei bătute şi torturate în satul în care ţiganii sunt ca talibanii"
Franţa nu intenţionează să primească 2,5 milioane de ţigani din România"
Franţa a început evacuarea celor 300 de tabere de ţigani români
Ţigan român: "Pentru noi, Franţa înseamnă libertate, egalitate, fraternitate"
Potrivit publicaţiei franceze, Le Parisien, în zona Choisy le Roy sunt 35 de familii din Banat, care trăiesc în rulote şi cabane, în condiţii precare. Sunt 24 de copiii care stau în curent şi într-un zgomot de maşini asurzitor, iar un judecător francez a emis un ordin de evacuare a rromilor de acolo. Decizia instanţei vine după ani de zile în care autorităţile franceze îi rugau pe ţigani să părăsească ţara, ba chiar le dădeau câte 300 de euro de persoană, le puneau un avion la dispoziţie şi le promiteau că le vor cumpăra animale pentru a deveni mici fermieri în România.
VEZI GALERIE FOTO cu ţiganii din Chevereş şi Berini care au fost la cerşit în Franţa
Muncă cinstită la cerşit
Sute de persoane au ajuns astfel în Banat. Darius Neda (20 de ani) şi soţia sa, fratele acestuia, Florin Neda (26) de ani şi sora celor doi au fost în Franţa la cerşit, fapt pe care îl recunosc fără nicio ruşine.
„Nu avea nimeni treaba noastră. Aici în România nu ai de lucru. Am lucrat un an şi ceva în construcţii şi am luat ţeapă cu banii. Atunci pentru ce să muncesc!? Mai bine mă duc şi muncesc cinstit la cerşit. Stăteam în faţa unei bulangerii (n.r. brutării), făceam 10, 20, 50 de euro pe zi”, a mărturisit Florin Neda. Acesta a mai spus că erau sute de rulote cu ţigani români care împânzeau oraşele la cerşit. „Aici sunt boschetar. În Franţa am fost mult mai bine îmbrăcat. Dacă mă vede aşa cum sunt acuma nici nu îţi dă nimic, zice că eşti boschetar”, a mai spus Neda, un nume foarte răspândit printre ţiganii din Banat.
Oile de la francezi au murit pe capete
Fratele lui Florin, Darius, a fost împreună cu soţia la cerşit şi s-au întors acasă cu unul din avioanele puse la dispoziţie de Guvernul Francez. „Am primit 660 de euro pentru două persoane, dar eu unul nu m-aş mai duce. Nu îmi plăcea acolo”, a spus tânărul de 20 de ani.
Mama tinerilor a fost şi ea în Franţa şi pe lângă ajutorul de 330 de euro a primit şi 112 oi pentru a-şi deschide o mică fermă. „La peste 100 de oi i-au dat o remorcă de fân. Oile erau bătrâne şi au murit. I-au mai rămas şase oi”, au povestit fraţii Neda.
Strehaia de la Chevereş
În localitatea timişeană Chevereşul Mare sunt mai mult de 500 de rromi, dintre care peste 200 sunt plecaţi în Franţa. În cartierele de vile lucrările s-au oprit. Singurele palate ţigăneşti la care se mai lucrează sunt pe strada principală.
„Alţii făceau şi 150-200 de euro pe zi. Aşa şi-au făcut casele şi averile pe care le au. Eu nu am făcut niciodată atât“.
Florin Neda, rrom cerşetor
Acţiune europeană împotriva delincvenţei romilor. "România este principala vizată"
Ţiganii instalaţi în Saint-Etienne au fost evacuaţi de 11 ori în 2010