Statuie în Timişoara pentru omul care a profeţit balcanizarea Banatului după unirea cu Vechiul Regat
0Statuia lui Traian Vuia va fi amplasată în parcul Castelului Huniade din centrul Timişoarei. Acest lucru se va întâmpla anul viitor, când Banatul va sărbători Unirea cu Regatul României.
Cel mai important eveniment al anului rotarian este balul de caritate, care strânge toate proiectele importante ale cluburilor. Fondurile pentru realizarea proiectelor se strâng în cadrul unor licitaţii. Clubului Rotary Cetate Timişoara a decis ca acest an să se strângă bani pentru ralizarea unei statui de bronz în mărime naturală a pionierului aeronauticii mondiale, Traian Vuia.
“Am gândit un proiect dedicat anului centenar. După discuţii şi consultări, am spus că cel mai frumos lucru ar fi să punem în valoare cea mai importantă personalitate din Banat, care a avut un rol în unire. Împreună cu cei de la Muzeul Banatului, am ajuns la concluzia că avem o personalitate care nu a fost suficient de mult valorizată. Acesta este Traian Vuia. Mulţi vorbesc despre el ca inventator, dar foarte puţini ştiu despre el ca lobbyst pentru Banat şi Transilvania, ca politician”, a declarat Amalia Matei, de la Rotary Cetate Timişoara.
"Sperăm ca la primăvară să avem statuia finalizată"
Statuia va fi amplasată în parcul Castelului Huniade (vizavi de Hotel Central). Acest lucru se va întâmpla anul viitor, atunci când Banatul va aniversa unirea cu Regatul României.
„Ştim că Banatul nu a intrat în unire în 1918, cumva nu suntem stresaţi să punem statuia în acest an. Sperăm ca la primăvară să avem statuia finalizată. Lucrăm la acest proiect cu cei de la Muzeul Banatului. Rotary Cetate ştie să facă caritate, să adune fonduri, dar nu are legitimitatea de a face un demers oficial pentru a pune o statuie într-un spaţiu reprezentativ. Terenul pe care va fi pus este al Consiliului Judeţean, dar statuia va fi preluată în custodie de muzeu, care se va ocupa de intreţinere şi de tot ce e necesar”, a mai spus Amalia Matei.
Traian Vuia va fi în mărime naturală
Pentru desemnarea artistului care va realiza statuia, s-a luat legătura cu Facultatea de Arte din Timişoara. Aceştia l-au propus pe Eugeniu Ţibuleac, un tânăr artist din capitala Banatului, care a şi început deja la proiect.
„Nu va fi un bust, ci o statuie în integralitate. Traian Vuia va fi în mărime naturală. Am considerat că poate aşa ca fi mai prietenos ca aspect pentru toţi cei care vor vedea statuia, se vor putea fotografia”, a mai declarat Amalia Matei.
Costurile se ridică undeva la 15.000 de euro.
La licitaţia de sâmbătă, de la Clubul Venue, au fost şi două copii ale unor scrisori de la Traian Vuia.
Traian Vuia s-a născut în 1872, la Surducul Mic (astăzi localitatea Traian Vuia) – atunci în Ungaria, şi încă de la o vârstă fragedă a dovedit o atracţie pentru zbor. După ce a terminat liceul, s-a înscris, în 1892, la cursurile Politehnicii din Budapesta. Din considerente financiare a fost nevoit să renunţe şi să se înscrie la Facultatea de Drept. Apoi a lucrat în diverse cabinete de avocatură. În 1901 şi-a susţinut teza de doctorat în ştiinţe juridice. Marele său vis a rămas zborul, astfel că a început calculele pentru construcţia unei maşini de zbor.
În 18 martie 1906, va face primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii. Un vânt lateral puternic a făcut ca aparatul să nu poată zbura mai mult, dar premiera era realizată. Primul zbor mecanic fusese făcut. Prioritatea este atribuită lui Santos-Dumont, care a făcut această realizare la 13 septembrie 1906”
Dezamăgit de balcanizarea Transilvaniei şi Banatului
Traian Vuia a intrat în masoneria franceză şi fost unul dintre fruntaşii români care au militat pentru unirea Transilvaniei şi Banatului cu România. A fost unul dintre iniţiatorii Comitetului Naţional din Transilvania.
Bănăţeanul a făcut parte din delegaţia română de la Conferinţa de Pace de la Paris. Avea însă să treacă în tabăra celor care au criticat apoi modul în care s-a făcut unirea, fiind nemulţumit de balcanizarea Transilvaniei şi Banatului.
A criticat dur politicienii din Ardeal şi Banat, care nu au negociat unirea cu România, astfel că provincia desprinsă din Imperiul Austro-Ungar a avut doar de suferit în urma acestui acord.
Traian Vuia susţinea că Transilvania trebuia să îşi declare mai întâi independenţa, însă Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, Vasile Goldiş şi Aurel Popovici voiau „unirea fără condiţiuni cu patria-mamă”.
Toată Unirea s-a redus la un gest pur teatral, pe care ciocoii din Vechiul Regat l-au primit cu zâmbet şi au zis că suntem naivi că n-au avut nevoie decât de a deschide aşa casei în care noi am intrat de voie. Când doi indivizi se asociază, când două societăţi fuzionează, se face un contract, un pact. Baza anexărei după dânşii trebuia să fie sacrificiul adus de Vechiul Regat prin participarea lui în războiul european. Raţionamentul lor ducea drept la acea ce dreptul internaţional numeşte „droit de conquète”... Şi într-adevăr, Unirea s-a făcut pe această bază. Ei, ca să nu vatăme susceptibilitatea şi ştiind că suntem naivi şi neexperimentaţi, ne-au lăsat să vorbim despre Unire, lăsând ca timpul să ne trezească… Proba, că îndată ce s-au simţit stăpâni, prin un ucaz au trimis la plimbare consiliul dirigent... Dacă guvernul din Bucureşti nu comite greşeli prea mari, nu se duce să danseze pe ghiaţă, ca măgarul, şi dacă o nouă comoţiune europeană nu zguduie din temelii România Nouă, de acum 20-30 de ani ne vom trezi balcanizaţi. După ce am avut frumosul vis de a debalcaniza pe fraţii noştri de dincolo de Carpaţi. De altcum, dacă amestecăm fructe sănătoase cu fructe stricate, este evident că nu cele stricate se vor însănătoşi prin contactul lor cu cele sănătoase, ci şi cele bune vor putrezi.
scria Traian Vuia, în 1922, avocatului George Dobrin, fruntaş al Partidului Naţional Român din Banat, întâiul prefect al Lugojului după Unire.
Citiţi şi: