Primul diplomat culinar din România: „Gastronomia bănățeană nu este cunoscută dincolo de Carpați“

Claudia Romana Rista este primul „diplomat culinar“ asumat din România. Romana a adunat rețete originale din toată țara, iar acum vrea să le promoveze, în special în restaurantele din România, care nu știu să gătească după orânduielile vechi ale bucătăriei de pe teritoriul nostru.

E adevărat că, atunci când mergeți în vacanță sau într-un city-break sau pur si simplu într-o altă zonă geografică, vreți să mâncați ceva tradiţional, specific acelui loc? Cu toții am auzit de ciorba rădăuțeană, varza à la Cluj, tochitura cu mămăligă din Maramureș sau scovergile bănățene, dar și de pizza și înghețata italiană, mâncarea thai sau tortilla spaniolă.

Dacă multe țări alocă bani serioși pentru promovarea bucătăriei tradiționale, în România acest lucru nu se întâmplă. Însă Claudia Romana Rista, cunoscută de zece ani drept „Fata care gătește cu flori“, și-a asumat rolul de diplomat culinar.

Absolventă a Facultății de Jurnalism din Timișoara, Romana a străbătut țara în lung și-n lat pentru a se documenta în domeniul culinar și a promova bucătăria românească.  

Punct de plecare: a fi o gazdă bună 

„A fi diplomat culinar, într-adevăr, este un pionierat pentru România. Însă, cam acum zece ani, diplomația culinară a devenit pentru unele guverne un departament în sine, în care sunt alocate fonduri, care sprijină comunități sau bucătari să deschidă restaurante cu specific local în alte zone ale lumii. Prin proiectul Meniul Banatului pe care l-am lansat în primăvara acestui an, la Timișoara, încerc să dau un filon și un punct de plecare pentru această diplomație culinară într-o zonă în care încercăm să recuperăm ceea ce s-a pierdut din moștenire de la atâtea etnii care fac acest mozaic cultural al Banatului. Am un proiect și la nivel național, se numește Zestre culinară, lucrez în continuare la acea carte care să localizeze cultura bucatelor din comunități și din anumite zone ale țării“, a declarat Claudia Romana Rista pentru „Weekend Adevărul“. 

Romana nu este interesată doar de rețetele propriu-zise, ci și de contextul în care bucatele sunt pregătite, de poveștile din jurul oamenilor, de loc. Altfel, ea consemnează viața din jurul rețetelor.

„A fi diplomat culinar înseamnă să fii, în primul rând, o gazdă bună. Pentru că nu este suficient să arăți ce bucate vorbesc de un loc sau de o comunitate, ci trebuie să arăți toată povestea care este țesută în jurul culturii mesei. De la modul în care oamenii stau la masă, se așază pe ierarhii, până la modul în care se poartă anumite discuții. Am pornit acest demers pentru bucătăria arhaică românească acum zece ani, îmi aduc aminte că atunci nu a fost un subiect atât de bine primit“, a mai spus Romana. 

Un demers național pentru un viitor european 

Pentru 2023, când Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană, Romana se axează pe promovarea culturii gastronomice bănățeane. Sunt așteptați turiști de afară, dar și din țară, care vor dori să guste din bucătăria locală.

„Eu am identificat acele rețete cu Zestre culinară, iar acum lumea care mă citește mă întreabă unde se poate gusta. Vine o mică presiune și pe domeniul HoReCa. Vorbim de Capitală Culturală Europeană, presupunem că vor veni turiști. Călătorind mult în toată țara, am constatat că gastronomia bănățeană nu este cunoscută dincolo de Carpați, nu este cunoscută încă de foarte mulți bănățeni, așa că dacă vor veni turiști din alte zone ale țării, sigur vor dori să găsească aici ceva specific bănățean“, a mai declarat Claudia Romana Rista, care se mândrește cu rădăcini de patru generații în Banat.  

Rețetele adunate de Romana ar trebui să ajungă în restaurantele din țară. Puține sunt cele care știu să gătească așa ca la țară.

„E nevoie de un demers național, să recunoaștem acele elemente care definesc specificul gastronomiei românești prin prisma etniilor, prin prisma regiunilor, a locurilor de unde provin. Există salată de vinete și în gastronomia altor popoare, dar în funcție de zonele din țara noastră se prepară diferit față de Grecia, de exemplu. La noi sunt zone unde salata de vinete e preferată usturoiată. Sunt zone care nu și-o pot închipui fără maioneză sau cu ceapă pusă deasupra sau tocată mărunt în compoziția salatei. A devenit românească prin acel ceva care a făcut-o unică“, a povestit Romana.  

La sârbi, micii sunt pe numărate 

Mititeii provin din spațiul ex-iugoslav – unde se numesc cevapcici, dar sunt și un preparat tradițional românesc.

„E important să privești modul cultural de a servi micii. Micii de la noi, spre desobire de alte țări, se fac cu bicarbonat de sodiu. Diferă și mărimea. În Serbia ți se aduce la mici ceapa separat, nu există muștar și sunt serviți cu o lipie specifică. La noi vin franzela tăiată felii și muștarul, puse pe un carton – care face tot deliciul. La ei, în funcție de zonă, poți să comanzi cinci sau zece cevapcici, în altele. doar patru. La noi poți să comanzi și unul și doi și patru și șapte“, a mai Romana Rista.  

Bucătăria bănățeană, invizibilă în meniul restaurantelor 

În schimb, când vorbim de bucătăria tradițională bănățeană, cine nu a auzit de zupa cu găluşte, fasole frecată cu prăjeală de ceapă, gulaş, salată de vinete, gomboţi cu prune sau, preferata Romanei, păturata pe crumpi.

„Păturata pe crumpi e o emblemă a Banatului care trebuie promovată. Este, de fapt, un aluat de ştrudel care se rulează ca un melc și se pune pe o tocană de cartofi. Își trage tot acel gust pentru că este acoperită de un capac și până se fac cartofii și se face aluatul nu ai voie să-l ridici. Deși am văzut că s-a scris că este o rețetă de influență șvăbească, eu aș merge mai departe, până în perioada dominației Imperiului Otoman. Dar vă spun că păturată pe crumpi nu găsești astăzi în meniul niciunui restaurant din Banat. Vreau să sugerez restaurantelor să pună în meniu trei-patru rețete pe care să le facă cap-coadă. Eu locuiesc acum la București, nu există mâncare bănățeană în niciun restaurant. Sunt câteva care promovează mâncare transilvăneană“, a mai spus Romana Rista, care a publicat cărți de bucate, a creat concepte, evenimente rurale și urbane, dar a contribuit și la întemeierea primei școli de gătit pentru amatori din România.