Premieră în justiţia din România. Declarată mamă naturală pentru copilul născut de sora ei

O femeie care nu a putut naşte copii din cauza unor probleme de medicale, a fost recunoscută ca mamă naturală a doi gemeni concepuţi de femeie şi soţul ei, dar aduşi pe lume de o altă femeie.

Complicatul caz a revenit judecătorilor din Timişoara, care au reuşit să emită o sentinţă care poate fi folosită ca precedent în alte ocazii. Ei au validat o mamă-surogat, recunoscându-o ca mamă naturală a doi gemeni, pe o altă femeie decât cea care a adus pe lume copiii, scrie în exclusivitate www.redesteptarea.ro.

O familie, care nu putea avea copii din cauza unor afecţiuni medicale ale soţiei, şi-a dat acordul ca sora femeii să fie inseminată cu embrionul fecundat în urma prelevării ovulelor de la soţie şi a spermei de la soţ. Practic, femeia rămasă însărcinată cu gemeni a acceptat să poarte şi să nască copiii surorii sale şi ai cumnatului său.
 

Potrivit legii din România, mama copiilor este considerată cea care le dă naştere. Astfel, în documentele de identitate ale copiilor era trecută ca mamă, mătuşa lor, cea care i-a adus pe lume. 

Părinţii din gena cărora au rezultat copiii născuţi de altă femeie, au cerut în instanţă să li se constate calitatea de părinţi naturali ai gemenilor.

„Din punct de vedere juridic, indiferent de provenienţa materialului genetic din care copilul este conceput, este considerată ca mamă femeia care dă naştere copilului, iar în cazul procedurii de fertilizare in vitro cu mamă surogat, această femeie este mama purtătoare. Filiaţia faţă de mamă rezultă din faptul material şi evident al naşterii, ceea ce face ca dovada maternităţii să fie directă şi neîndoielnică. Procedura fertilizării in vitro cu mamă purtătoare ridică mai multe probleme, cum ar fi cele de ordin moral, medical şi apoi juridic, astfel încât, fiind o chestiune complicată şi controversată, este absolut necesară, pentru recunoaşterea ei cu efecte asupra stabilirii filiaţiei materne în altă modalitate decât potrivit regulii de drept comun, prevăzute de art.408 C.civ., reglementarea ei juridică.

Nu întâmplător, în multe state procedura menţionată mai sus este interzisă în mod expres, în timp ce în altele nu este reglementată deloc, iar în altele este permisă în condiţii foarte stricte. Până la reglementarea ei în legislaţia internă, soluţia găsită, în practică, de părinţii donatori de materie genetică, a fost aceea a adoptării copiilor născuţi prin tehnica respectivă.Toate părţile implicate în acest proces ar fi trebuit să îşi pună problema situaţiei juridice a minorilor privitoare la părinţii lor, anterior recurgerii la o astfel de procedură de reproducere umană asistată medical", au arătat magistraţii Judecătoriei Timişoara, care au respins în prima fază cererea părinţilor, scrie www.redesteptarea.ro.

Mamă recunoscută în ultimă instanţă

Procesul a ajuns în fază de apel la Tribunalul Timiş, unde familiei cu copiii născuţi de o mamă surogat i s-a dat dreptate parţial. Iniţial judecătorii Tribunalului Timiş l-au recunoscut ca părinte natural doar pe tatăl copiilor, reţinând că „doar faţă de acesta s-a stabilit filiaţia". 

A urmat recursul de la Curtea de Apel, iar aici s-a emis o sentinţă-surpriză prin care a fost recunoscută ca mamă naturală a copiilor, mama de la care s-au prelevat ovulele, fără ca ea să aducă pe lume copiii.

„Recurgerea la o altă procedură – ca cea de gestaţie pentru altul -, asumată de părţile în proces deşi nereglementată de lege, în mod expres, nu poate fi însă considerată o procedură nelegală câtă vreme, în materie civilă, ceea ce nu este interzis, este permis. Imposibilitatea juridică pentru reclamanţii minori de a le fi recunoscută maternitatea faţă de mama biologică - adică adevărata lor identitate genetică – aduce atingere, în primul rând, dreptului lor la viaţă privată, garantat de art. 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Lipsa probelor care să dovedească că înţelegerea părţilor adulte a fost justificată de beneficii de ordin material sau de altă natură pentru mama purtătoare (care este sora mamei biologice şi care s-a supus astfel unui sacrificiu altruist) şi soţul acesteia, permite îndreptăţita concluzie că, şi sub acest aspect, ea a fost conformă ordinii de drept şi bunelor moravuri", au mai arătat judecătorii Curţii de Apel Timişoara.