Povestea drapelului României. Introducerea culorilor roşu, galben şi albastru pe steagul românilor s-a înfăptuit cu aprobarea Înaltei Porţi
0„Drapelul tricolor, cum era astăzi, nu este drapelul Unirii Principatelor. El este un ce mai înalt. El este însuşi drapelul neamului nostru, din toate ţările locuite de români”, spunea Mihail Kogâlniceanu.
Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an la data de 26 iunie. Cu această ocazie, Muzeul Naţional al Banatului, a postat pe pagina oficială de Facebook povestea drapelului României.
Introducerea celor trei culori - roşu, galben şi albastru - pe drapelul românilor s-a înfăptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea Înaltei Porţi, de către Alexandru Dimitrie Ghica, domnitorul Ţării Româneşti.
În 1848, în toiul revoluţiei însă tricolorul a devenit în Ţara Românească însemnul naţional, principalul element constitutiv al drapelului de stat.
Înlăturat odată cu intervenţia străină din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel naţional la 1 septembrie 1863, de către Alexandru Ioan Cuza. El avea însă culorile dispuse orizontal, redate roşu, galben, albastru, şi se va menţine în această alcătuire până în anul 1867, când, punându-se din nou problema însemnului nostru naţional, comisia însărcinată cu stabilirea drapelului ţării şi-a însuşit propunerea lui N. Golescu, fostul paşoptist, "ca culorile să fie aşezate cum era la 1848", adică vertical, în ordinea albastru, galben, roşu, care s-a păstrat până azi.