O sentinţă controversată pe tema mamelor surogat, emisă în premieră naţională la Timişoara, a fost confirmată de CEDO
0O decizie a Curţii de Apel Timişoara, emisă recent, în premieră naţională, a creat vâlvă mare în mediul juridic. Cu păreri pro şi contra, sentinţa Curţii de Apel Timişoara a primit o confirmare de la CEDO, care a soluţionat două cazuri similare din Franţa. Decizia CEDO, nu este, însă, definitivă.
Un complet de judecători de la Curtea de Apel Timişoara a emis o sentinţă prin care, fără nicio lege naţională în domeniu, o femeie din Timişoara a fost declarată mama naturală a copiilor născuţi de sora ei. În cazul de la Timişoara, o femeie care u putea ţine sarcina a recurs la tehnica reproducerii umane asistate cu mamă purtătoare. Astfel, celulele prelevate de la femeie şi soţul ei au fost implantate surorii femeii, care a născut doi gemeni.
După naşterea copiilor, potrivit legii în vigoare, mamă naturală a gemenilor fost declarată cea care le-a dat naştere. Printr-o acţiune în instanţă s-a solicitat ca părinţii genetici să fie declaraţi părinţi naturali. Chiar dacă Judecătoria şi Tribunalul au respins cererea, Curtea de Apel a admis-o, emiţând o sentinţă în premieră naţională. Decizia a creat controverse aprinse în mediul juridic, prima care a reacţionat fiind Lidia Barac, preşedintele Curţii de Apel Timişoara. O decizie recentă emisă de CEDO, în două procese contra Franţei confirmă, însă, sentinţa Curţii de Apel din Timişoara.
Într-unul din cazuri reclamanţi au fost soţii Mennesson care, după mai multe tentative eşuate de fertilizare in vitro cu proprii gameţi, din cauza infertilităţii soţiei, au decis să recurgă la fecundarea in vitro cu gameţii soţului a unui ovul obţinut de la o donatoare în vederea implantării embrionilor fecundaţi în uterul altei femei. În scopul realizării acestui proiect parental, reclamanţii s-au deplasat în California, unde aceste modalităţi sunt prevăzute de lege, şi au încheiat o convenţie de gestaţie pentru altul. Întorşi în Franţa, în urma unor procese interne, cei doi soţi au pierdut mai multe procese privind identitatea copiilor. Astfel, familia Mennesson a mers la Cedo, unde au cerut să li se constate calitatea de părinţi naturali ai copiilor născuţi în Canada cu mamă surogat.
În cel de-al doilea caz e vorba de soţii Labbassee. Din cauza infetilităţii soţiei, cei doi soţi au mers în SUA, unde au apelat la o mama-surogat. Cei doi au încheiat în SUA un contract cu International Ferility Center for Surrogacy. După naşterea fiicei lor, conform dreptului american, soţii Labbassee au obţinut acte care îi atestă ca părinţi naturali ai fetei de o mamă purtătoare. Întorşi în Franţa, cei doi soţi s-au lovit de refuzul autorităţilor de a-i recunoaşte părinţi naturali ai fetiţiei. Şi acest proces a ajuns la CEDO.
În urmă cu o lună, a fost emisă decizia CEDO, care îi certifică pe părinţii genetici ai copiilor, ca părinţi naturali ai copiilor născuţi de o mamă surogat. În decizia luată, CEDO a avut în vedere interesul superior al copilului. Astfel, CEDO confirmă decizia Curţii de Apel Timişoara, care a avut în vedere acelaşi interes superior al copilului.
Potrivit conferenţiarului Facultăţii de Drept din Timişoara, Lavinia Tec, care a prezentat deciziile CEDO într-un articol publicat pe Juridice.ro, deciziile CEDO vor bulversa dreptul francez. În România, până la emiterea unei legi clare în domeniu, judecătorii vor fi obligaţi să ţină cont de sentinţele CEDO. „ Până la reglementarea expresă a gestaţiei pentru altul, incluzând regimul filiaţiei în această ipoteză ori până la adoptarea unor reguli clare privind regimul juridic al filiaţiei în acest caz, instanţele naţionale sunt ţinute de cele două dictum-uri ale Curţii Europene. Astfel, ele sunt obligate să soluţioneze cauzele care au ca obiect stabilirea filiaţiei copiilor născuţi din gestaţia pentru altul aplicând in concreto art. 8 din Convenţie şi principiul interesului superior al copilului, indiferent că a această operaţiune are sau nu caracter altruist sau că este ori nu autorizată de lege”, arată Lavinia Tec, care citează un studio potrivit căreia CEDO plasează România pe lista celor 10 state din Europa în care gestaţia pentru altul nu este reglementată.