Mămică obligată să-i achite daune morale educatoarei pe care a acuzat-o că doarme în timp ce copiii au nevoie la toaletă
0O timişoreancă mamă a unui băieţel înscris până în urmă cu doi ani la o grădiniţă renumită din oraş a fost obligată să îi achite daune morale de 4.160 de lei educatoarei, decedate între timp, pe care a acuzat-o că doarme când copilul ei vrea să meargă la toaletă. Sentinţa nu este definitivă.
O mamă care avea copiii la Grădiniţa Waldorf din Timişoara a declanşat, în urmă cu doi ani, un scandal uriaş după ce şi-a retras copiii din unitatea de învăţământ şi a sesizat Inspectoratul Şcolar (foto jos), acuzând că băieţelul ei de şase ani ar fi fost nevoit să urineze în patul în care dormea la prânz de teamă să nu o trezească pe educatoarea care ar fi dormit în rând cu copiii. În urma sesizării formulate de mămica băieţelului, a fost declanşată o anchetă în urma căreia educatoarea a fost declarată nevinovată.
În urma acestei situaţii, educatoarea a dat-o în judecată pe mămică, cerându-I daune morale de peste 40.000 de lei. În acţiunea deschisă în instanţă, educatoarea a arătat că „până în luna ianuarie 2018 relaţia cu pârâta a fost una foarte bună, mereu se ruga să o ajute să fie cei doi copii în aceeaşi grupă, nu au existat conflicte sau nemulţumiri din partea ei în legătura cu activitatea reclamantei ca educatoare”.
Educatoarea a mai arătat că, începând cu data de 24 ianuarie 2018, atitudinea mămicii s-a schimbat, femeia începând să o acuze că îi hărţuieşte copiii, că doarme în timpul programului de lucru şi nu le dă voie copiilor la toaletă, iar din această cauză băiatul ei face pipi în pat. Educatoarea a mai arătat că mereu purta cu mama băieţelului discuţii despre astrologie, fiind ambele pasionate de trăsăturile zodiilor. Astfel, educatoarea susţine că atunci când mămica întreba insistent de ce băiatul ei face lipsa mică în pat, i-a răspuns „în glumă, fără intenţia de a jigni în vreun fel pe cineva”: „Poate vrea să vii după el şi în zilele de miercuri la ora 13.00, pentru că a văzut că se poate şi ştii cum sunt capricornii: e a naibii pielea pe ei de încăpăţânaţi ce sunt”.
În susţinerea acţiunii din instanţă, educatoarea a prezentat o serie de comentarii generate pe Facebook de acuzaţiile aduse de mămică. Unul dintre mesaje: „...groaznic asemenea oameni nu au voie sa fie pedagogi... nu ar avea voie sa lucreze cu oameni.. . sau chiar si cu animale.... asemenea oameni pe langa faptul ca trebuie sancţionaţi trebuie si reeducaţi... daca se mai poate”.
Apărarea mămicii date în judecată
În procesul judecat la Judecătoria Timişoara, mămica dată în judecată pentru daune morale s-a apărat susţinând că „nu poate răspunde pentru faptele altor persoane în contextul în care reclamanta cunoaşte aspecte şi comentariile acelor persoane având posibilitatea chiar să le identifice, însă a înţeles să nu formuleze acţiune civilă împotriva acestora, în raport cu expresiile jignitoare pe care aceasta le susţine, solicitând cu titlu de pretenţii strict sume de bani din patrimoniul pârâtei exclusiv pentru faptele altora”.
Decizia instanţei
În cursul procesului, educatoarea care a dat-o în judecată pe mămică a decedat. Fiica educatoarei a continuat, însă, procesul deschis de mama sa, din postura de moştenitoare. Astfel, judecătorii au admis în parte cererea, obligând-o pe mămică să îi achite fiicei educatoarei daune morale de 4.160 de lei. „Trebuie să se găsească un echilibru între libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată, care cade sub incidenţa art. 8 din Convenţia Europeană, echilibru ce impune tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea afirmaţiilor denigratoare, dacă afirmaţiile reprezintă situaţii factuale, lipsite de suport probatoriu, efectuate în cadrul unei adevărate campanii de denigrare şi reiterate în public, prin mijloace de comunicare în masă, cu rea-credinţă. Se constată că afirmaţiile pârâtei nu reprezintă judecăţi de valoare, ci situaţii factuale, având în vedere că s-a produs acuzarea unei persoane de fapte de natură a atrage răspunderea disciplinară a persoanei vinovate. Toate aceste situaţii factuale nu au fost probate de către pârâtă”, se arată în decizia Judecătoriei Timişoara, care nu este definitivă, putând fi contestată cu apel la Tribunalul Timiş.