Legendarul disident anti-comunist Adam Michnik, membru marcant al Solidarităţii, vine la Timişoara

Cea de-a opta ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara, plănuită să aibă loc în perioada 23-26 octombrie, îşi propune tema deloc comodă a relaţiei dintre libertatea istorică, socială, economică şi creaţia literară.

„Libertatea. Între istorie şi literatură”, aceasta este tema ediţiei din acest an, un program amplu, ce reuneşte patru seri de lecturi publice şi dezbateri.

Ce înseamnă libertatea pentru un scriitor care a trăit mare parte din viaţă după gratiile regimurilor comuniste din URSS, Polonia sau România? Ce înseamnă ea pentru un scriitor portughez născut în anul instalării celei de-a Treia Republici? Este o relaţie între libertate şi viaţa închinată experimentului poetic continuu? Cum privesc scriitorii care au participat activ la mişcările de stradă din Timişoara, cele care au aprins scânteia Revoluţiei, cele trei decenii de libertate post-comunistă? – sunt doar o parte dintre întrebările la care căutăm răspunsuri.

Pornind de la sub-tema „Cele trei chipuri ale memoriei: înţelegere, asumare, iertare”, prima seară a festivalului va găzdui dialogul dintre legendarul disident anti-comunist Adam Michnik, membru marcant al Solidarităţii şi motor al Revoluţiei de Catifea şi cunoscutul istoric român Adrian Cioroianu, care şi-a dedicat cea mai mare parte a carierei înţelegerii comunismului românesc, şi nu numai. Ce poate face un popor cu propriul trecut călcat de şinele tancurilor sovietice? Poate că ura nu este cea mai potrivită cale, deşi este mai uşoară decât iertarea.

Cea de a doua seară a ediţiei din acest an a Festivalului îi reuneşte pe prozatorii Evgheni Vodolazkin (Rusia), José Luís Peixoto (Portugalia) şi pe Lucian Dan Teodorovici. Fie că vorbim despre Evul Mediu din Rusia lui Vodolazkin, de realismul magic atemporal al Portugaliei lui Peixoto sau de „obsedantul deceniu” românesc din celebrul Matei Burunul, al lui Teodorovici, aceşti trei prozatori scormonesc spaţiu şi timp în căutarea trupului compozit al literaturii. „Romanul-Frankenstein: trei ipostaze ale literaturii care se naşte din cimitirul istoriei” este propunerea tematică a serii.

Cea de-a treia seară este dedicată poeziei şi reuneşte trei autori care şi-au dedicat viaţa experimentului poetic, care nu s-au mulţumit să se instaleze într-o formulă, ci au privit continua schimbare ca pe o măsură a libertăţii artistice – Andrei Codrescu, cunoscutul poet de origine română stabilit în Statele Unite ale Americii, şi pe doi dintre cei mai apreciaţi poeţi români contemporană: Nora Iuga şi Constantin Abăluţă. Trei mari poeţi care s-au aflat în permanentă legătură cu marea lirică universală şi care s-au simţit la fel de confortabil în limba maternă, cât şi scriind şi traducând într-o „limbă de adopţie”. Sau, propunerea tematică a organizatorilor, „Avangarda continuă: experimentul liric, misiune de-o viaţă”.

Cea de-a patra seară încheie „rotund” ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara, trei poeţi, prozatori, traducători, profesori timişoreni sunt puşi în faţa oglinzii istoriei: Daniel Vighi, Viorel Marineasa şi Petru Ilieşu. Sub tematica „Scânteia care aprinde torţa: muza ce nu tace”, dialogul dintre cei trei scriitori timişoreni îşi propune să definească relaţia dintre istorie şi propria literatură. Cum îi privesc ei acum, la trei decenii de la Revoluţie, pe acei tineri care erau când au aprins flacăra ce a cuprins apoi întreaga ţară? Cum s-au scurs aceste decenii, atât pentru ei, dar mai ales pentru literatura lor? Când vorbim despre cele trei decenii care au trecut, este cuvântul „libertate” primul care le vine în minte?

Primele trei seri ale Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (23,24 şi 25 octombrie) au loc la Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara, iar ultima seară (26 octombrie) are loc la librăria independentă „La Două Bufniţe”. Programul serilor debutează la ora 19.00.

Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM) este un proiect iniţiat în 2012 care îşi propune să continue, într-o manieră deschisă publicului larg, tradiţia studiilor comparatiste iniţiate de Fundaţia „A Treia Europă”.