Istoria neştiută: cum i-a obligat Maria Tereza pe ţiganii din Banat să plătească impozite
0Sergiu Galiş, realizator de emisiuni de la Radio Timişoara, şi Mircea Barbu, realizatorul emisiunii de limba romani de la acelaşi post, au realizat mai multe reportaje sub genericul „Istoria uitată a romilor din Banat".
Unul din episoade se intitulează „Decretele imperiale" şi tratează documente care arată încercarea imperiului Habsburgic de a asimila ţiganii din Banat. Toleraţi de stăpânirea otomană, romii din Banat s-au văzut curând, odată cu noile legi imperiale, ţinta mai multor decrete care încercau să impună cu forţa un stil de viaţă impropriu vechilor tradiţii nomadice.
În 1758, printr-un decret al împărătesei Maria Tereza, sub pretextul fixării unei legi care să îi oblige pe romi să plătească impozite, a început o campane de asimilare a acestora.
„Numele de ţigan este înlocuit cu denumirea de «neubauer» - ţăran nou. Limba ţigănească este interzisă, la fel şi portul sau ocupaţiile specifice acestei etni. Tinerii peste 16 ani vor fi supuşi serviciului militar. Impozite se vor fixa şi pe capetele etnicilor ţigani. În plus, jurisdicţia voievodului ţiganilor asupra acestei populaţii este o dată cu acest decret anulată", spune legea dată la Viena. Legile şi pedepsele aspre ale stăpânirii austriece au făcut ca încă de atunci mulţi etnici romi să îşi piardă limba şi obiceiurile.
Folosirea limbii țigănești în Banat, în 1782, se pedepsea cu 25 de lovituri de bâtă VIDEO
În 1782, un nou decret imperial pentru Transilvania şi Banat, intitulat „Der Regulazione Zingarorum", a fost instituit de noul împărat, Iosif. „Se interzice ţiganilor să mai locuiască în corturi, să crească şi să deţină cai. Folosirea limbii ţigăneşti se pedepseşte cu 25 de lovituri de bâtă. Aceleaşi pedepse vor fi aplicate ţiganilor care nu vor face agricultură. De muzica lor se vor ocupa doar când nu este de lucru la câmp. De asemenea, copiii de ţigani vor fi daţi la şcoală", spune textul decretului.
Regimul comunist a continuat asimilarea rromilor
Decretele imperiale de la sfârşitul secoului al XVIII-lea au avut efecte în timp. Limba romani a pierdut în mai puţin de un secol jumătate din vorbitori, iar o mare parte din etnicii romi au devenit sedentari, aşa cum arată statistica austro-ungară. Grupuri de romi nomazi au continuat să hoinărească prin Banat până la mijlocul anilor 1900. Regimul comunist a semnat sentinţa definitivă a acetora. La sfârşitul secoului trecut, vechile îndeletniciri ale romilor nomazi era deja istorie.