Graiul bănăţean, un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare, germane şi ale altor popoare migratoare

Spre deosebire de toate celelalte graiuri româneşti, graiul bănăţean are o bogată literatură. Predomină poezia, subiectele rurale faţă de cele urbane, şi subiectele comice

Literatura în grai s-a născut datorită faptului că ţăranii bănăţeni s-au alfabetizat mult mai devreme şi alfabetizarea a fost mult mai răspândită decît în alte zone rurale ale României. De altă parte, a lipsit un centru urban românesc în Banat în secolul al XIX-lea, centru care să dea naştere unei literaturi culte, urbane. 

Există literatură în grai bănăţean (Asociaţia Scriitorilor în Grai), publicaţii de specialitate, precum “Tăt Banatui-I fruncea” sau “Vasiova”, un portal de Internet www.banaterra.ro, iar până nu de mult a fost şi o emisiune în grai bănăţean la Radio Reşiţa, scoasă însă din grilă, însă pentru care organizaţia Liga Bănăţeană luptă să o readucă.

Viorel Boldureanu a realizat emisiuni la televiziuni în grai bănăţean, cum ar fi “La givan cu uica Niţă”, de la Analog Tv. 

Portalul banaterra are şi un dicţionar al cuvintelor din graiul bănăţean.
 

Sunt şi câteva cenacluri “Gura satului” din Timişoara, “La givan”, din Lugoj, “La poşmândre”, în Caransebeş şi există un festival: “Tata Oancea” de la Bocşa.

Profesorul Viorel Boldureanu afirmă că nu se poate spune cu exactitate când a apărut graiul bănăţean, dar că acesta s-a tot transformat de-a lungul secolelor.

“A apărut foarte de demult, de pe timpul etnogenezei limbii române. De la latina populară, la substratul traco-getic. Cu siguranţă provine din cultura traco-ilică. Sunt cuvinte care s-au păstrat aici, sunt regionalisme, arhaisme care nu există în altă parte. Există elemente slave, maghiare, germane, sârbe, dar şi ale altor popoare migratoare”, a explicat Boldureanu.

Specialiştii spun despre graiul bănăţean că va rezista atacurilor modernităţii, însă va avea parte şi de transformări.

“Eu spun că graiul bănăţean va rezista atacului modernităţii. Satul bănăţean rezistă cu o dinamică mai accelerată, mai trepidantă. La sat oamenii încă vorbesc în grai în număr mare, în ciuda faptului că modernizare a atras după sine şi unele consecinţe neplăcute urechii şi sufletului. Sunt deja transformări şi vor urma şi altele. Însă adaptabilitatea aici în Banat e cel mai mare din toată România. Şi dicţionarul românesc trebuie actulizat aproape în fiecare deceniu”, a mai declarat Viorel Boldureanu.

 “Această marcă identitară, într-o Europă unită, este absolut necesară. Prin aportul ei particular şi individualizat, provincia noastră contribuie la concertul culturii europene, purtând marca unei identităţi locale. Este expresia unui fenomen de multiculturalitate în interiorul aceleiaşi culturi, în expresia şi cultura aceleiaşi limbi, însă într-o varietate păstrătoare a valorilor sale”, este de părere profesorul Viorel Boldureanu.

Şi şvabii din Banat folosesc un grai aparte, care se deosebeşte mult de dialectal şvabilor din Germania. Aceaşi situaţie este şi cu sârbii din Banat. 

În graiul bănăţean pronunţia “ge” îi corespunde lui “de”, iar pronunţia “ce” lui “te”. “Bagea” înseamnă “badea”, aşceaptă înseamnă “aşteaptă”.

Iată câteva cuvinte specifice în Banat: Abţiguit=pilit, puţin băut, dunţ= compot, duşică=cojoc, clabaţ=căciulă, răchie = ţuică, huţuluş=lagăn, drod=sârmă, cindă=sufragerie, credenţ=dulap de bucătărie, goşci=musafiri, marve=animale, măramă=batic, o ţâră=un pic, piparcă=ardei, părădaisă=roşie, scovardă=clătită, şod=comic, ştampă=păhărel, crumpi=cartofi.

Puteţi vedea aici un dicţionar al graiului bănăţean