FOTO Sat-fantomă revitalizat de foştii localnici. „Ne trage pământul aici“
0Satul Nadăş din judeţul Timiş, aflat peste dealurile Recaşului, a fost declarat oficial, în anul 1992, sat depopulat. Astăzi, zece familii şi-au construit deja case de vacanţă, iar boomul imobiliar este de abia e la început.
Foştii locuitori din zonă nu au putut însă să-şi uite rădăcinile. Mai întâi a fost iniţiativa soţilor Mircea şi Lenuţa Hoară, care au început să organizeze din nou ruga satului, care se ţine la începutul lunii iunie. Au fost ani în care au venit şi o mie de persoane la ruga ţinută în jurul ruinei bisericii ortodoxe.
Soţii Hoară au fost primii care şi-au restaurat vechea locuinţă pentru a avea o casă de vacanţă, un loc unde să evadeze în weekend-uri. I-au urmat şi alţi oameni, care şi-au construit case în vechea vatră a satului. Astăzi sunt deja peste zece familii care şi-au construit case în Nadăş.
„Ne trage pământul“
Maria Şerban este una dintre persoanele care au revenit în zonă. „Aveam dispensar, şcoală cu patru clase. Erau peste 300 de numere. Dar satul s-a depopulat încet. Noi am plecat din Nadăş în 1956, când, după o ploaie foarte mare, casele din vale au fost inundate“, a spus Maria Şerban.
„Verişoara mea şi soţul ei au fost primii care au revenit. Şi-au reînoit căsuţa şi mi-au spus să vin şi eu, altfel o să-mi pară rău. Ne trage ceva aici, ne trage pământul. Noi locuim la Giarmata, numai în weekend venim. Iar când plecăm acasă, pur şi simplu mă apucă plânsul“, a mai spus Maria Şerban.
"Ne trage ceva, ne trage pământul"
Din biserica ortodoxă din Nadăş, construită în 1898, au mai rămas doar ruinele. Pentru a putea conserva ceea ce a rămas, s-a reînfiinţat Parohia Nadăş. S-a reactivat Chilia Nadăş care aparţine de Herneacova, iar preot este Vasile Suciu.
„Începe să pulseze viaţa la Nadăş. Sunt 15-20 de familii, care vin măcar o dată pe săptămână aici. În toamnă vrem şi noi să începem lucrările la biserică. Vrem să consolidăm zidurile, să nu se dărâme. Nu am strâns o sumă foarte mare. Avem cam 20.000 de lei din donaţii. Am avea nevoie de 15.000 de euro, dar mai avem promisiuni. Pe viitor vrem să facem o bisericuţă mică, un altar de vară“, a declarat Suciu. Zona a fost şi reelectrificată.
În sat au început să se construiască case.
S-a reînfinţat Parohia Nadăş
Din biserica ortodoxă din Nadăş, construită în 1898, au mai rămas doar ruinele. Pentru a putea conserva ceea ce a rămas, s-a reînfiinţat Parohia Nadăş. S-a reactivat Chilia Nadăş care aparţine de Herneacova, iar preot este Vasile Suciu. Şi el se trage din Nadăş.
„Începe să pulseze viaţa la Nadăş. Sunt 15-20 de familii, care vin măcar o dată pe săptămână aici. În toamnă vrem şi noi să începem lucrările la biserică. Vrem să consolidăm zidurile, să nu se dărâme. Nu am strâns o sumă foarte mare. Avem cam 20.000 de lei din donaţii. Am avea nevoie de 15.000 de euro, dar mai avem promisiuni. Pe viitor vrem să facem o bisericuţă mică, un altar de vară”, a declarat Vasile Suciu.
Probleme cu actele
Mulţi încearcă acum să redobândească terenurile deţinute de familie sau de stămoşii lor. Demersurile nu sunt simple. Proprietăţile nu sunt aduse la zi, actele sunt pe strămoşii din anii 1900. „De doi ani umblu după actele unui teren. Sunt în legătură cu mai mulţi nădăşeni şi descendenţi ai acestora care doresc să îşi facă succesiunile pe terenuri. Sunt foarte multe probleme cu documentele, ar trebuia ca Primăria Recaş să ne sprijine. Sunt oameni care au cumpărat teren şi nu ştiu nici azi unde este pentru că o hartă detaliată cu acel număr top a dispărut complet din arhive“, a afirmat Timea Laslavic, care a avut bunici la Nadăş.
Un teren de un hectar costă la Nadăş în jur de 20.000 de euro.
Drumul de la Herneacova la Nadăş este la fel de dificil ca acum 50 de ani. Dacă plouă, doar cu tractorul se poate merge pe drumul de pâmânt de trei kilometri. La intrarea în Nadăş, pe dreapta se văd ruinele bisericii catolice şi fosta uliţă ungurească. Pe stânga, este în plină amenajare o baltă de pescuit, pe care o face unul dintre nădăşeni. Va fi primul business al noului Nadăş.