FOTO Palatul cu statuia Atenei, din centrul istoric al Timişoarei, începe să strălucească. Restaurare de 250.000 de euro

Academia Română a alocat 250.000 de euro pentru un amplu proiect de restaurare şi refuncţionalizare a Bibliotecii care aparţine filialei Timişoara.

S-a încheiat prima fază a lucrărilor de restaurare de la Biblioteca Academiei Române-filiala din Timişoara. Muncitorii au demontat schelele de pe faţadă, astfel că a ieşit la iveală ce s-a făcut până acum. A fost curăţată şi statuia Atenei (Minerva) cu coif şi scut. Statuia de bronz are o înălţime de 2,25 metri şi a fost executată la Viena.  

Academia Română a alocat în jur de 250.000 de euro, pentru reabilitarea imobilului, atât în exterior cât şi în interior. Va exista şi o reîmprospătare a mobilierului şi a încăperilor.

Toată biblioteca se va transforma într-un spaţiu viu.

La etajul I va fi cea mai spectaculoasă amenajare. Se va dărâma un zid şi se vor unii două încăperi unde funcţionează acum birourile angajaţilor. Aici va funcţiona o ceainărie gen „Cărtureşti”, unde iubitorii de cărţi se vor putea simţi cu adevărat relaxaţi. Va căpăta un aspect modern şi sala de lectură de la etajul II. 
 

Înainte de restaurarea faţadei

Clădirea se află pe locul casei Wellauer, care a fost reconstruită în 1896, după proiectul arhitectului timişorean Jakab Klein, în stil neorenascentist, şi a găzduit Asociaţia de Istorie şi Arheologie din Ungaria de Sud, precursorul Muzeului Banatului. Fondatorul său a fost Ormos Zsigmont, în 1885. 

Aşa arată imobilul după ce au fost date jos schelele
 

Clădirea şi-a schimbat destinaţia din muzeu în bibliotecă în anul 1941, atunci când a început să funcţioneze Biblioteca Comunală. Biblioteca Academiei s-a mutat în superbă clădire de pe strada Augustin Pacha în anul 1953. Astăzi, biblioteca adăposteşte 344.669 de volume: 259.323 periodice şi 85.346 cărţi.

Pe vremuri au existat, lângă statuia Atenei, câteva pe plăci de marmură pe figurau următoarele nume: J.J.Winckelmann (fondaroul arheologiei clasice), Titus Livius (istoric), Herodot (părintele istoriografiei), Antonio Bonfini (istoriograful regelui Matei Corvin), Theodor Mommsen (istoric şi jurnalist), Ferencz Pulszky (arheolog, istoric de artă, directorul Muzeul Naţional Ungar) şi Miklos Istvanffy (istoric şi politician maghiar). Toate acestea au dispărut în 1940.

Mesaj în amintirea lui Ormos

Poarta este sculptată în lemn de stejar, iar în holul de la intrare se află o placă de marmură pe care stă scris în limba maghiară:

„Să vestească nepieritorul ataşament şi recunoştinţă al Asociaţiei Muzeale de istorie şi arheologie din Ungaria de Sud faţă de Onorabilul Ormos Zsigmond sen. Fondatorul şi Preşedintele său pe viaţă precum şi cel mai darnic Protector şi Donator al său. Hot.7 a adunării generale festive de deschidere din 29 august 1891”. Ormos a fost unul din importantele personalităţi bănăţene ale acelor vremuri, fost prefect al judeţului Timiş.