FOTO Cum să faci afaceri cu finanţare europeană din materiale de care nimeni nu mai are nevoie
0Un timişean cu spirit întreprinzător a dezvoltat o afacere care transformă paiele rămase în urma recoltării ceralelor într-un combustibil solid eficient, proiect pentru care a obţinut şi fonduri europene.
Comuna Peciu Nou, aflată la 25 de kilometri de Timişoara, nu dispune de sistem public de termoficare sau de alimentare cu gaze naturale. În aceste condiţii, majoritatea locuinţelor sunt încălzite în perioada rece cu sobe sau centrale termice, lemnul reprezentând combustibilul utilizat în majoritatea cazurilor.
Cum România are un procentaj al zonelor împădurite mult sub media europeană, nu este o surpriză faptul că rezervele din regiune în materie de masă lemnoasă pentru foc s-au diminuat considerabil de la an la an. Această stare de fapt l-a determinat pe Lucian Puşcaş să iniţieze o afacere în domeniul comerţului cu lemn. Afacerea implica însă achiziţionarea masei lemnoase de la distante considerabile, cu cheltuieli de transportul ridicate. În aceste condiţii, puterea de cumpărare redusă a populaţiei locale a limitat cererea din partea pieţei şi implicit rentabilitatea.
Şi apoi a apărut ideea. Paiele rămase în urma recoltării cerealelor erau în mare parte arse (ceea ce nu mai este posibil acum, conform legislaţiei) sau lăsate să putrezească pe câmp. Lucian Puşaş auzise de posibilitatea compactării paielor în brichete care pot fi folosite pe post de combustibil solid. „Căutam să fac ceva pentru familie, să nu mai depindem de salariu, de patron şi aşa mai departe. Iniţial m-am gândit la o afacere cu lemn de foc, apoi am trecut la acest proiect, mai ales că materia primă era la îndemână”, a povestit timişeanul.
Bani din bancă, apoi bani europeni
S-a documentat temeinic şi a făcut un plan de acţiune, iar totul a funcţionat aproape perfect pentru Bioreg Product, cu atât mai mult cu cât, cu un dosar bine pus la punct, a obţinut fonduri nerambursabile prin intermediul măsurii 312 din cadrul PNDR pentru investiţii realízate în mediul rural, în domenii de activitate non-agricole.
Căutam să fac ceva pentru familie, să nu mai depindem de salariu, de patron şi aşa mai departe
Contractul de finanţare cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost semnat în martie 2011, la 7 luni de la depunerea cererii de finanţare. Investiţia a vizat asigurarea utilajelor necesare derulării unui ciclu de producţie complet, de la tocarea şi uscarea materiei prime până la obţinerea brichetelor şi pregătirea acestora pentru livrare. Pentru a porni afacerea, întreprinzătorul bănăţean a făcut un împrumut la bancă, costul utilajelor (aproximativ 36.000 de euro) fiind apoi acoperit din fonduri europene nerabursabile. „Fiind un «start-up», o firmă aflată la început de drum, nu am reuşit să facem împrumut la bancă, deşi aveam deja semnat contractul pentru finanţarea de la APDRP. Aşa că am făcut împrumut pe persoană fizică”, a spus Puşcaş.
Mai ieftin şi mai eficient decât lemnul
Pe lângă faptul că oferă o alternativă la tăierea pădurilor, folosind un produs secundar din agricultură, paiele, afacerea timişeanului foloseşte şi o tehnologie care nu presupune aditivi pentru compactizarea brichetelor. Lucian Puşcaş a optat pentru o presă barometrică, produsă în România, în detrimenul unei prese hidraulice. Presa barometrică adaugă la procesul de presare a masei vegetale o operaţiune de încălzire rapidă, ceea ce permite compactizarea fără aditivi.
„Brichetele de paie pot fi folosite în orice situaţie în locul lemnului de foc, de la sobă şi şemineu până la boiler sau centrală termică. Brichetele de paie au o densitate mult mai mare decât cea a lemnului uscat, şi din acest motiv sunt mai eficiente, ard mai mult timp şi degajă mai multă căldură”, a explicat Lucian Puşcaş.
Afacerea nu i-a adus încă profit, însă bănăţeanul este încrezător. „Nu avem foarte multe comenzi pe moment. Am început producţia în octombrie 2011, iar în acea iarnă am vândut câteva tone de brichete de paie. Momentan nu suntem pe profit, dar este un risc asumat. Ştiam că va fi o investiţie pe termen lung, eu estimez ca vor trece între 3 şi 5 ani până să intrăm pe plus. Până atunci, încercăm să ţinem cheltuielile la un nivel cât mai scăzut, chiar am obţinut o reducere a chiriei pentru spaţiul în care lucrăm”, a mai spus Lucian Puşcaş.