FOTO Cum poate fi distrusă moştenirea culturală a Timişoarei pentru un pumn de bani
0Primăria Timişoara susţine dărâmarea unei clădiri de patrimoniu, însă vinovaţi pentru acest demers sunt chiar proprietarii imobilului. Şi anume Fundaţia Caritatea, care aparţine Federaţiei Comunităţii Evreilor din România, cu sediul în Bucureşti.
În timp ce Nicolae Robu, primarul Timişoarei vorbeşte de „interese de tip mafiot” care doresc să stopeze dărâmarea fostului liceu izraelit, iar consilierul local Ciprian Jichici spune că avem de-a face cu o clădire „fără nicio valoare arhitecturală, istorică şi culturală”, reprezentanţii societăţii civile fac eforturi pentru a a salva un veritabil patrimoniu al oraşului.
Continuăm să prezentăm argumente solide pentru a demonstra importanţa imobilului aflat în centrul Timişoarei, în care au funcţionat trei licee: Izraelit, Sportiv şi cel de Arte Plastice. Opiniile celor dor aleşi pălesc în faţa realităţii istorice.
Imobilul face parte din ansamblul de clădiri aflate într-o zonă istorică construită în perioada interbelică, care cuprinde străzile Mihai Eminescu, C.D. Loga şi Trandafirilor. Clădirea proiectată de Gideon Neubauer, inaugurată în 1924, face parte din noua arhitectură a oraşului care devine pentru prima dată românesc odată cu unirea cu Vechiul Regat.
„Proiectantul clădirii, Gideon Neubauer, a fost o personalitate aparte a Timişoarei. Era atât arhitect, cât şi dirijor. El a condus Ansamblul Filarmonicii din Timişoara. Era o personalitate a culturii timişorene. Fostul liceu de Arte este o clădire arătoasă şi reprezentativă pentru Timişoara acelor vremuri. Nicidecum nu este o dărâmătură, cum o prezintă unii. Face parte din stilul arhitectural din perioada interbelică”, a declarat istoricul Janos Szekernyes.
Proteste de stradă în 1991
Municipalitatea acordă sprijin nemijlocit unor dezvoltatori imobiliari, care după ce vor cumpără clădirea de la Fundaţia Caritatea, vor să o dărâme şi să ridice un hotel de lux. Construcţia unui hotel în zonă nu este însă o noutate. A existat un proiect similar în anul 1991, nsă totul a fost stopat în urma unor proteste de stradă la care au participat profesorii, elevii, părinţii elevilor şi reprezentanţi ai societăţii civile.
„Atunci a existat un proiect de dărâmare doar a unei anexe, pentru a se putea lărgi bulevardul. În curte însă urma să se construiască un hotel pe două nivele. A fost un protest de amploare, cu pancarde şi blocarea străzii. Era o perioadă în care legile nu erau prea clare, după Revoluţie, şi se putea dărâma sau modifica uşor clădirile de patromoniu. În urma acelui protest, proiectul de construcţie a hotelului a fost stopat”, a mai spus Szekernyes.
Valorificarea curţii şi a terenului aferent clădirii de lângă Primărie, care se află în paragină, este chiar obligatorie, consideră istoricul timişoren.
„Ar fi benefic să se facă ceva frumos în curte. Arată foarte urât în mijlocul oraşului. Se poate construi acolo. Se poate demola şi partea dinspre stradă, pentru a lărgi bulevardul, pentru că este vorba de o anexă construită ulterior, dar în niciun caz nu trebuie să se atingă de clădire. Cred că cei care vor să construiască un hotel pot imbina vechiul cu noul. Se practică în toată lumea”, afirmă Janos Szekenyes, care este şi directoul Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din Timişoara.
Clădirea în care a funcţionat primul liceul izraelit din Timişoara nu se află pe lista de monumente, însă pe această listă nu sunt incluse numeroase alte imobile de valoare istorică pentru oraş.
„Această listă s-a făcut în grabă, fără judecată, fără cercetări serioase”, a mai declarat Szekernyes.
"Este o moştenire culturală a oraşului"
Despre personalităţie care au urmat Liceul Izraelit am mai vorbit. De reţinut însă că după închiderea liceului evreiesc, aici a funcţionat, până la începutul anilo 70, Liceul Sportiv, care a dat, de asemenea, nume importante în sportul românesc. De abia apoi a devenit Liceul de Arte.
„Liceul Izraelit a fost urmat de foarte mulţi intelectuali, personalităţi de marcă în ţară şi străinătate.După aceste ziduri au învăţat şi foşti mari sportivi, campioni la handbal, atletistm, canotaj etc. Nu mai vorbesc de perioada în care a fost Liceu de Artă. Acestă clădire nu are doar valoare materială, arhitecturală, ci şi spirituală. Este o moştenire culturală a oraşului. Şi trebuie să păstrăm o memorie culturală. Este a tuturor timişorenilor. Ţine de aspectul cultural al oraşului. Fără aceste lucruri, Timişoara ar deveni un oraş la fel ca ori care altul. Tocmai prin istorie şi cultură avem Timişoara este specială”, a conchis Janos Szekernyes.
„Avem nevoie de bani”
Primăria Timişoara susţine dărâmarea unei clădiri de patrimoniu, însă vinovaţi pentru acest demers sunt chiar proprietarii imobilului. Şi anume Fundaţia Caritatea, care aparţine Federaţiei Comunităţii Evreilor din România, cu sediul în Bucureşti. Aceştia din urmă s-au luptat ani de zile să reintre în posesia imobilului, au „scăpat” de chiriaşi, adică Liceul de Arte Plastice, dar nu au gădit alţi clienţi doritori să închiereze spaţiul lor. Întâmplător sau nu, aceştia au găsit deja un cumpărător, care intenţionează să construiască un hotel.
„Sentimente avem toţi, dar vine o vreme în care contează resursele de bani. Nimeni nu a dorit să închirieze clădirea. Iar noi avem nevoie de bani. Asta este situaţia. Avem 2.000 de persoane, victime ale Holocaustului, care sunt susţinuşi financiar de noi. Avem foarte multe cazuri sociale, persoane fără nicio sursă de venit. Tot noi îi susţinem financiar”, a declarat Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care a preluat în acest an şi conducerea Fundaţiei Caritatea.
Vainer susţine că în urma presiunilor societăţii civile din Timişoara, dar şi din partea comunităţii evreilor din oraş, se va lua în discuţie cazul fostului Liceu Izraelit, în luna octombrie. La dezbaterea de la Bucureşti vor participa atât reprezentanţii Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România, cât şi personalităţi din America şi Izrael.