Faber din Timişoara, în cursa pentru cel mai frumos proiect de transformare a unei clădiri industriale din Europa FOTO
0În data de 16 septembrie, vor fi anunţaţi căştigătorii premiilor New European Bauhaus al Comisiei Europene. Faber din Timişoara face parte dintre cele 60 de proiecte în zece categorii, selectate din întreaga Europa.
Proiectul FABER din Timişoara a fost selectat în top 60 de proiecte de infrastructură verde, cultură, incluziune şi economie socială ale Comisiei Europene. Decernarea premiilor New European Bauhaus („Noului Bauhaus European”) vor avea loc în 16 septembrie, la Burxelles.
Sunt zece categorii de premii, de la produse şi stil de viaţă, până la locaţii reinventate, toate fiind în jurul pilonilor de bază al iniţiativei: durabilitate, estetică şi incluziune.
Comisia Europeană doreşte prin acest premiu să sprijine şi să încurajeze generaţia tânără să continue să dezvolte idei noi şi concepte interesante.
FABER concurează la categoria Construcţii în spiritul circularităţii: spaţii/situri fizice exemplare care să demonstreze reutilizarea şi reciclarea materialelor, element central al Pactului verde european. Acestea pot fi exemple de renovări sau clădiri planificate în spiritul circularităţii depline. Aceste exemple ar trebui să ne inspire prin frumuseţea lor şi prin contribuţia lor la incluziune, în raport cu funcţia sau cu accesibilitatea lor.
FABER este în finală alături de alte două proiecte din Spania: Xifres Rooftop Floating Wild Garden (Barcelona) şi Gardens in the Air (Sevilla).
Câştigătorii din cadrul fiecărei categorii şi al fiecărei componente vor primi 30.000 de euro
Toţi câştigătorii vor primi, de asemenea, un pachet de comunicare (de exemplu, promovare media plătită, producerea unui scurt documentar, modalităţi de promovare a proiectului).
FABER oferă spaţii de întâlnire şi evenimente, spaţii de lucru contemporane, un atelier de coworking şi producţie mică şi un bistro - totul într-o clădire renovată care face parte din moştenirea industrială locală a Timişoarei.
Fosta fabrică a de uleiuri şi săpun din Timişoara, care a funcţionat din 1844, numită apoi Fabrica Lumina din 1948, iar în istoria recentă Azur, s-a transformat într-un modern spaţiu cultural.
În spatele acestui proiect se află un grup de timişoreni, actori importanţi în comunitatea culturală, civică şi de afaceri, care au decis să îşi unească forţele şi resursele financiare pentru a pune pe picioare proiectul Faber.
Proiectul FABER a început în 2017, cu gândul să se construiască ceva care să favorizeze dezvoltarea pozitivă a comunităţii şi a oraşului lor pe termen lung.
Numele vine de la "Homo faber" (Omul creator) - un concept filozofic propus de Hannah Arendt şi Max Scheler prin care este descrisă capacitatea omului de a controla mediul înconjurător prin intermediul uneltelor.
Clădirea FABER face parte dintr-un fost sit industrial, în cartierul Fabric din Timişoara, pe malul râului Bega.
Povestea fabricii familiei Farber
În 1 august 1923, Eugen Farber înfiinţează o societate comercială care are ca obiect de activitate comerţul cu vopsele. În anul 1925, condiţiile de import devenind foarte grele, decide transformarea societăţii comerciale în societatea industrială, Fabrica Unită de Lacuri şi Vopsele care îşi desfăşoară activitatea de producţie în aceeaşi locaţie cu Fabricile Unite de Ulei şi Săpun, imobilul de pe str. Peneş Curcanul nr. 4.
După naţionalizarea din 1948, Eugen Farber este nevoit să cedeze fabrica statului, acesta fiind arestat şi obligat să semneze documentele. Fabrica primeşte numele “Lumina”. Din 1963, fabrica primeşte denumirea de Fabrica de Lacuri şi Vopsele Azur Timişoara, mutându-se cea mai mare parte din producţie în noua fabrică de pe Calea Buziaşului.
După Revoluţia din 1989, fabrica Azur a reveit la familia Farber. John J. Farber a revendicat dreptul asupra proprietăţii şi a negociat cu statul român achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al Azur SA într-un moment dificil pentru companie. ICC Industries Inc. răscumpără fabrica din Timişoara, în anul 2000, urmând să înceapă investiţiile de modernizare.
Spaţiul industrial de pe str. Peneş Curcanul nr. 4, unde şi-a început activitatea Fabricele Unite de Ulei şi Săpun SA, a fost scos la vânzare de John J Farber.
Echipa FARBER
În acest timp, mai mulţi timişoreni au pus ochii pe spaţiu. Pe de o parte era echipa de la centrul cultural Ambasada, în frunte cu Norbert şi Andreea Tako (cei care mai şi produc festivalurile Plai, JazzTM şi proiectul Bega), pe altă parte era echipa lui Valentin Mureşan şi Cristina Potra (implicaţi în Timotion, Alergotura, Fundaţia Comunitară Timişoara şi comunitatea Banat IT). Din echipa Faber mai face parte FOR – o echipă de nouă arhitecţi care coordonează proiectele Upgrade My City, Beta – bienala timişoreană de arhitectură, Light Edu şi Unde Locuiesc Eu, profesionişti implicaţi în comunitate, cu experienţă în domeniul industriilor creative şi culturale, educaţie şi tehnologie.
Clădirea are o suprafaţă construită de aproximativ 840 de metri pătraţi, situată pe un teren de aproape 2.500 metri pătraţi şi distribuită pe două niveluri.
Parterul găzduieşte o sală mare de evenimente, un foaier, toalete, o zonă de bistro. Primul etaj găzduieşte zona cowork şi makerspace, împreună cu două săli de şedinţe de dimensiuni medii şi alte două săli de şedinţe mai mici.
Investiţia se ridică la peste 1,2 milioane de euro.
Vă mai recomandăm: