Cum i-a fost redusă pedeapsa românului care a comis „jaful secolului“, furând diamante de cinci milioane de euro

Unul dintre cele mai spectaculoase jafuri din Paris a fost comis în 2016, de către un român supranumit „hoţul cu mâini de aur“. Sentinţa finală în acest caz a fost dată în mai 2018. În primă instanţă, hoţul a fost condamant la 12 ani de închisoare, dar în apel sentinţa i-a fost redusă la opt ani.

În 30 decembrie 2016, George Ploscaru comitea „jaful secolului” în Paris. Totul a fost pus la punct în detaliu după ce un anume „Jacobo” s-a înţeles cu reprezentanţii unei bijuterii eleveţiene să cumpere două inele cu diamante şi două diamante. După ce „Jacobo” şi reprezentantul bijuteriei elveţiene s-au înţeles asupra tranzacţiei a intrat în scenă George Ploscaru. Jucând rolul unui israelian „Mizrahi”, specialist în verificarea pietrelor preţioase, George Ploscaru s-a prezentat la punctul de lucru al bijuteriei elveţiene din Paris.

După ce a analizat pietrele preţioase, după un plan bine pus la punct, Ploscaru a reuşit să schimbe cutia în care se aflau diamantele preţioase cu una în care se aflau pietre de pe stradă. Odată făcut schimbul, Ploscaru a plecat, rămânând ca „Jacobo” să finalizeze tranzacţia cu reprezentantul bijuteriei elveţiene.

De ce au fost indulgenţi judecătorii Curţii de Apel Bucureşti

Prins de DIICOT şi trimis în judecată, Ploscaru a fost condamnat în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti la 12 ani de închisoare. Judecătorii au aplicat această pedeapsă invocând antecedentele penale ale lui Ploscaru, „condamnat anterior pentru săvârşirea unor infracţiuni similare la pedeapsa închisorii pe teritoriul Ungariei, Turciei, Franţei, Italiei şi Germaniei”.

În apel, Curtea de Apel Bucureşti i-a redus, însă, pedeapsa „hoţului cu mâini de aur” la opt ani, considerând că pedeapsa de 12 ani este „mult prea ridicată”. „Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse rezultante de 12 ani închisoare, astfel cum a stabilit instanţa de fond, este mult prea drastică, un cuantum mai redus fiind apt să asigure îndeplinirea funcţiilor sanctiunilor de drept penal, aceea de constrângere, reeducare si exemplaritate, dată fiind şi executarea acesteia în penitenciar”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.

Judecătorii care au pronunţat sentinţa finală mai arată că „reeducarea sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri şi deprinderi ale acestuia şi a inocula valenţe comportamentale în strictă concordanţă cu cerinţele de respectare a dispoziţiilor cuprinse în normele de drept penal”. „Este adevărat că necesitatea aplicării unei pedepse şi evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermităţii, însă, în acest domeniu, fermitatea nu înseamnă neapărat aplicarea unei pedepse severe, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei şi persoanei făptuitorului, apt să-i realizeze cu maximă eficienţă finalitatea educativ-preventivă”, se mai arată în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.

Diamante de 2,7 milioane de euro nerecuperate

După descoperirea jafului, bijuteria a reuşit să recupereze o parte din prejudiciu. Diamante de 2,7 milioane de euro au rămas, însă, nerecuperate. Bijuteria a fost despăgubită de firma de asigurări la care diamantele erau asigurate, astfel că parte civilă în proces a devenit firma de asigurări care a achitat prejudiciul, Ploscaru fiind obligat să îi achite societăţii de asigurări 2,7 milioane de euro.