Cum au fost achitaţi 14 poliţişti de frontieră judecaţi pentru luare de mită: „Şefule, am pus de-o ciorbă şi io“
0Judecătorii Tribunalului Arad au decis, în luna ianuarie, achitarea a 14 poliţişti de frontieră acuzaţi că au luat mită pentru a permite intrarea în ţară a unor transporturi de cauciucuri uzate. Sentinţa scoate la iveală motivele pentru care agenţii au fost achitaţi.
Un dosar în care sunt judecaţi 14 poliţişti de frontieră aşteaptă o soluţie finală de la Curtea de Apel Timişoara după ce, în primă instanţă, toţi cei 14 inculpaţi din dosar au fost achitaţi. Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în noiembrie 2017. Prin rechizitoriu au fost trimişi în judecată 18 poliţişti de frontieră de la Vărşand şi Nădlac II, în frunte cu comisarul Florin Avram.
Comisarul a fost acuzat că în perioada 17 august – 6 decembrie 2016, a cerut între 150 euro şi 41.000 euro şi alte bunuri, pentru a permite introducerea în România cu ţigări de contrabandă şi cu anvelope uzate. „În acelaşi context şi în acelaşi scop, în perioada 29 august – 12 decembrie 2016, ceilalţi 17 inculpaţi au pretins şi primit de la aceleaşi persoane, în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, mai multe sume de bani, în totale peste 800 euro”, au mai arătat procurorii DNA în rechizitoriu.
Cei care au recunoscut, condamnaţi; ceilalţi, achitaţi
Din cei 18 inculpaţi trimişi în judecată, comisarul Florin Avram şi alţi trei poliţişti de frontieră şi-au recunoscut faptele, cerând să fie judecaţi în procedură simplificată. Astfel, cei patru au primit pedepse cu suspendare cuprinse între doi ani şi doi ani şi şase luni. Pentru ceilalţi 14 poliţişti de frontieră procesul a continuat la Tribunalul Arad, unde aceştia au fost achitaţi.
Din dosar reiese că poliţiştii de frontieră au fost „lucraţi” cu ajutorul unui colaborator al DNA cu identitate reală şi cu investigatori sub acoperire care le-au oferit poliţiştilor de frontieră bani ca să îi lase să introducă în ţară cauciucuri uzate fără acordul autorităţilor de mediu. Spre exemplu, cu ocazia unui transport, colaboratorul DNA, S.I.D., i-a dat 50 de euro unui poliţist de frontieră.
„Nişte, nişte cauciucuri am … şapteşpe, nouăşpe am. Da’ no, două le-am căpătat si io aşa”, îi spune colaboratorul DNA unuia dintre poliţişti. Potrivit DNA, văzând că agentul de poliţie continuă să îl întrebe despre mărfurile transportate, martorul S.I.D. i-a explicat că acestea constau în anvelope pentru camioane: „ … dă camion … fă cumva să … dau şi eu de-o ciorbă”.
Potrivit procurorilor, poliţistul i-a cerut atunci martorului să îi remită o sumă de bani pe care să o introducă în talonul autoutilitarei: „Dă-mi talonul să văd”. Colaboratorul DNA a pus în talon 50 de euro, spunând: „Şefule, am pus aci de-o ciorbă şi io. Bine?”. Procurorii au mai arătat că „pentru a se feri de o eventuală înregistrare a convorbirilor, inculpatul S.C.C. a refuzat cu obstinaţie să răspundă, rostind doar nişte interjecţii prin care i-a dat de înţeles martorului că suma de cincizeci de euro este suficientă şi că nu trebuie să mai vorbească despre aceasta: „Hâm … Hâââmmmm!?”.
Toate probele anulate
Judecătorul a considerat că investigatorii din dosarul poliţiştilor de frontieră au încălcat principiul loialităţii probelor, provocându-i pe poliţişti să ia bani pentru a strânge probe împotriva lor. Mai exact, judecătorul a dispus anularea documentelor prin care investigatorul cu identitate reală şi investigatorii acoperiţi au fost autorizaţi să promită sume de bani poliţiştilor de frontier. „Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe”, a arătat judecătorul citând din articolul 101 al Codului de Procedură Penală.
De asemenea, judecătorul Tribunalului Arad care a dispus achitarea poliştilor de frontieră a avut în vedere şi Decizia CCR 802/2017. „Dacă, în mod obişnuit, nelegalitatea probelor este determinată de încălcarea unor reguli procedurale impuse de lege, în cazul principiului loialităţii administrării probelor legiuitorul foloseşte expresii prohibitive în mod absolut («este oprit a se întrebuinţa (...)»,«nu pot fi folosite (...)»,«este interzis (...)»”, se mai arată în decizia Tribunalului Arad, care nu este definitivă, fiind atacată cu apel la Curtea de Apel Timişoara.