Cele mai gustoase soiuri de struguri româneşti. Cum s-au „jucat“ cercetătorii viticoli ca să obţină viţă de vie productivă
0În plin sezon de recoltare, strugurii româneşti sunt la mare căutare în această perioadă. Chiar dacă cei mai mulţi producători de struguri cultivă în cea mai mare parte soiuri de viţă de vie pentru vinuri, nici strugurii de masă nu sunt neglijaţi. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (ICDVV) Valea Călugăresei a organizat chiar şi un concurs al strugurilor de masă.
În fiecare toamnă, parcările marginea Drumului Naţional, care tranzitează Recaşul, renumit pentru podgoriile sale, se umplu de comercianţi de struguri. „De departe, cele mai gustoase şi cele mai căutate sunt Hamburg şi Victoria”, a explicat o comerciantă. Dacă în cazul strugurilor Hamburg nu prea există îndoieli cu privire la provenienţă, aspectul strugurilor Victoria, care au bob mare şi foarte frumos, îi face pe mulţi clienţi să întrebe dacă sunt româneşti.
Chiar dacă la Recaş, Hamburg şi Victoria sunt în top, cercetătorii români au dezvoltat mult mai multe soiuri de struguri de masă, unele dintre ele necunoscute pentru mulţi dintre români. „Cele mai bune din punct de vedere gustativ sunt soiurile cu coacere tardivă care sunt şi foarte bune în momentul consumului. Cultivatorii caută două lucruri: un soi care să apară foarte devreme pe piaţă, dacă se poate înainte soiurilor aduse din afară – dar asta nu este posibil, şi un soi cu maturare tardivă care se poate păstra foarte bine şi peste iarnă şi poate fi valorificat într-un moment în care piaţa nu mai abundă în oferte. Cel care apare cel mai devreme în condiţiile climatice din România este soiul Timpuriu de Pietroasa realizat de SCVV Pietroasa şi soiul Augusta, creat la fostul Institut Agronomic Nicolae Bălcescu. Pentru a doua variantă sunt recomandate soiurile Transilvania şi Tamina”, a explicat directorul ICDVV, inginerul Marian Ion, într-un interviu pentru agrointel.ro.
Testul calităţii pentru strugurii de masă în acest an a fost dat la cea de-a treia ediţie a Concursului şi expoziţiei de struguri de masă, eveniment organizat de Institutul de Cercetare Valea Călugărească. „În cadrul expoziţiei de struguri de masă au fost prezentate un număr de 53 de probe de struguri de masă, din care 29 soiuri noi şi clone realizate la unităţile de cercetare vitivinicole, 9 soiuri din sortimentul internaţional, 4 soiuri cu rezistenţă la boli şi ger, 4 elite clonale în curs de omologare, 7 varietăţi ale soiului Chassselas dore. Creaţiile care s-au remarcat prin valoare organoleptică şi comercială deosebită, sunt: Victoria (soi cu recunoastere internationala creat de SCDVV Drăgăşani), Transilvania, Gelu, Paula, Putna, Azur, Istrita, Argessis, Xenia,Tamina etc.”, au anunţat organizatorii concursului. Potrivit acestora, soiurile prezentate, în funcţie de specificul fiecăruia, pot acoperi din punct de vedere al condiţiilor de cultură toate regiunile viticole din ţara noastră.
„În cadrul celei de a doua acţiuni, respectiv a Concursului de struguri de masă, au fost înscrise 41 de probe, 31 provenind de la unităţile de cercetare vitivinicole şi 10 de la producători particulari de struguri de masă din judeţele Prahova, Buzău, Iasi, Galati şi Constanţa”, au mai anunţat organizatorii pe pagina de Facebook. În cadrul concursului au fost cinci secţiuni, câştigate de soiurile: Centeninnal Seedlees (soiuri apirene), Xenia (soiuri cu maturare târzie), Transilvania (soiuri cu maturare mijlocie), Gelu (soiul de struguri cu maturare extratimpurie şi timpurie). La categoria Victoria, premiul întâi a fost obţinut de Institutul de Cercetare Valea Călugărească.