Barabas Pal, boschetarul folosit ca pion de mafia imobiliară, a primit mandat de arestare
0Magistraţii timişoreni au emis un mandat de arestare pe numele lui Barabas Pal. Un om al străzii din Ungaria, Pal a fost folosit de baştanul Ionelaş şi asociaţii săi pentru a lua un teren al primăriei, teren ce a ajuns la Crăciun Cârpaci, un verişor al lui Ionelaş, iar mai apoi a fost vândut firmei Ital-Rom. După confirmarea mandatului european de arestare şi după ce poliţiştii maghiari îl vor găsi, "pionul" va fi adus în ar
Judecătorii de la Curtea de Apel Timişoara au emis un mandat de arestare în lipsă pentru Barabas Pal, un om al străzii din Ungaria, folosit ca pion de Ionelaş şi reţeaua lui. Bărbatul nu a fost încă reţinut de Poliţia Ungară, urmând ca după reţinerea lui să se emită mandatul european de arestare preventivă pentru 29 de zile. „Mandatul începe din momentul în care va fi reţinut”, a spus purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, Camelia Miculescu.
Potrivit documentelor de la dosar, Ionelaş şi acoliţii săi au reuşit să pună mâna pe terenul de pe strada Ştefan Cel Mare, numărul 53, după care au pus la punct intabularea lui în Cartea Funciară. Aici a intrat în scenă Barabas Pal, un boschetar maghiar. Potrivit procurorilor, Ionelaş Cârpaci şi asociatul său, Francisc Kelemen, prin nişte procuri false, l-au împuternicit pe Barabas Pal să intabuleze terenurile în numele aşa-zişilor proprietari. Ajutaţi de funcţionarii de la Cadastru, Ionelaş Cârpaci, Barabas Pal şi Francisc Kelemen au reuşit să intabuleze terenul.
Scenariul unei ţepe
Următorul pas al escrocheriei a fost vânzarea terenului. Asociatul lui Cârpaci, Francisc Kelemen l-a adus pe Barabas Pal la Timişoara şi s-au prezentat toţi la notarul Teodora Noţingher. Aici s-a perfectat actul de vânzare-cumpărare între Barabas Pal şi Crăciun Cârpaci, un verişor al lui Ionelaş, persoană cu handicap, care este acum la cerşit în Irlanda. Potrivit motivaţiei din decizia de arestare, preţul tranzacţiei dintre Barabas Pal şi Crăciun Cârpaci, 120.000 de euro, a fost plătit în realitate de baştanul Ionelaş.
„Acesta era considerat în fapt proprietarul, dar nu putea figura în acte ca şi cumpărător, fiind cetăţean german”, mai arată documentul judiciar. De aici, vânzarea terenului şi finalizarea ţepei au fost o simplă formalitate. ;