„Am do făcut“ şi „m-am pro întors“, expresiile care îi fac pe bănăţeni unici. Bănăţenii de munte îşi culcă oaspeţii în soba gi la drum şi le dau coleăşă şi răchie
0Fiecare regiune a ţării are specificul ei, iar Banatul de munte nu face excepţie. Graiul bănăţean neaoş este însă aici la el acasă, în vocabularul bănăţenilor din această zonă moştenindu-se din generaţie în generaţie mai multe expresii specifice. „Do“ şi „pro“ sunt printre cele mai spectaculoase formule folosite în Banatul de munte, greu de înţeles, inclusiv pentru un bănăţean „de la pustă“.
Să fii bucureştean, ardelean sau chiar bănăţean din zona Timişoarei şi să îi auzi, de exemplu, pe bănăţenii din Valea Almăjului (Banatul de munte – Caraş-Severin), chiar şi „numa câta“ (puţin) cum vorbesc în graiul moştenit din moşi-strămoşi este o adevărată încântare. Pe lângă cuvintele şi expresiile obişnuite, adaptate în graiul bănăţean, sunt câteva expresii specifice care îi fac, într-un fel, unici pe locuitorii din Banatul de munte.
Spre exemplu, în unele sate, dacă treci pe lângă doi oameni care stau de vorbă pe banca din faţa casei, „la givan“, poţi să-i saluţi în loc de „Bună ziua!“ cu „Staţi la scamn?“ „Vă vorbiţi?” sau „Staţi la zbor?”.
Tot aici, cunoscutul „sobă“ nu este nici pe departe tradiţionalul cuptor, „soba“ fiind „cameră“. Aşa a apărut, tot în Banatul de munte şi conceptul de „soba bună gi la drum“, care este camera în care nu doarme nimeni fiind folosită cel mult pentru musafiri.
Uina şi cu uica - mătuşa şi cu unchiul
De departe, însă, cele mai spectaculoase expresii sunt „do“ şi „pro“. Cei doi termeni se folosesc doar împreună cu un verb, „do“ semnificând un lucru terminat, iar „pro“ un lucru reluat. Spre exemplu, „am do adunat fânul“ înseamnă „am terminat de adunat fânul“, la fel cum „am do făcut mâncarea“ înseamnă „am gătat (terminat) de făcut mâncarea“. Cea mai bună „traducere“ pentru „pro“ este „din nou“. Extrem de des se folosesc expresii ca „m-am pro dus“ – „m-am dus din nou“ sau „am pro pornit televizorul“ – „am repornit televizorul“.
Un termen care le dă mari bătăi de cap necunoscătorilor dacă vor să îl pronunţe este „coleăşa“ care înseamnă „mămăligă“, amestecată cu „colişăriul“ – un băţ cu ajutorul căruia se prepară mămăliga. Tot în domeniul gastronomic sunt extrem de renumiţi „jumărăţii“ (clisă prăjită) sau „colăreţi“ (un fel de paste făinoase). De asemenea „croafnele“ sunt „gogoşi“ pentru care aluatul se întinde cu „druga“ (sucitorul). În acelaşi context a apărut „răchia pro friptă“ – o ţuică foarte puternică. „Zăicinul“ este uleiul de gătit, iar „saliţânul“ sau „sodabică“ înseamnă bicarbonat.
Termeni interesanţi în Banatul de munte sunt şi pentru relaţiile de familie. „Ceica“ sau „uina“ înseamnă mătuşa, în timp ce unchiul este „uica“ sau „mătuşoniu“. Sora mai mare este „doda“, iar cumnatul mai mare este „neica“, femininul fiind „doichiţa“.
De asemenea, termeni precum „socac“- stradă, „ogaş“ – pârâu, „crou“ – groapă sau „pripor“ – pantă sunt termeni foarte comuni în limbajul locuitorilor din Banatul de munte. „Chesul“ este o traistă mai mică de dimensiunea unei plase, iar „cuina“ este cămara de alimente.
Dacă eşti în Banatul de munte şi ai nevoie de o lucrare de tâmplărie, trebuie să îl cauţi pe „cişlăr“. Dacă ai de vopsit ceva, nu poţi să faci acest lucru fără „farbă“ – vopsea, iar dacă îţi trebuie o bucată de cauciuc, trebuie să ceri „un gumel“. Găleata este „cantă“, iar perdeaua „fireang“.
↵ Use original player
Legenda aurului din muntele Svinecea
YouTube
← Replay
X
i
Bătrână din localitatea Eftimie Murgu, Caraş-Severin, vorbind în grai bănăţean despre legenda muntelui care ascunde aur
Potrivit lui Viorel Boldureanu, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara, specialist în etnologie şi realizator al unor emisiuni în grai bănăţean, în Banatul de munte sunt mai multe supgrupuri de bănăţeni: gugulanii (zona Caransebeşului), bufenii (Plugova - Orşova), almăjenii (zona Bozovici) sau cei din zona Oraviţei. „Ca multe cuvinte româneşti provin din limba latină, dar foarte multe expresii din Banat provin din rădăcina slavă, de la strămoşii slavilor de sud. Apoi au fost preluate multe expresii de la sârbi. Chiar dacă au rădăcină turcească au venit în limba română prin limba sârbă. De exemplu „răchie“ - ţuică, „loză“ - frunză de vie, „golâmb“ – porumbel, „grage“ – structura de lemn a unui acoperiş sunt venite din sârbă. În unele cazuri sunt expresii preluate din maghiară, tot prin limba sârbă”, a declarat profesorul Boldureanu cunoscut de la emisiunile TV şi radio ca Uica Niţă sau Colă a lu’ Tutubă. Profesorul Boldureanu a subliniat că o caracteristică a a bănăţenilor de la munte este folosirea lui „ge“ şi „gi“ în locul lui „de“, la fel cum în unele zone se foloseşte „a“ în loc de „ă“, „am facut“ în loc de „am făcut“.
↵ Use original player
Poezie in grai banatean: Fecili ge astazi
By Brinda Petru
YouTube
← Replay
X
i
↵ Use original player
Poezie in grai banatean --Givaneală intre paori
By liviu49bc
YouTube
← Replay
X
i