GALERIE FOTO Două simboluri ale industriei mureşene de pe vremea comunismului au fost făcute una cu pământul

Judeţul Mureş era, pe timpul comunismului, unul dintre cele mai dezvoltate din ţară, la capitolul fabrici şi uzine. Privatizarea post-revoluţionară a dus la schimbarea situaţiei, mai multe întreprinderi fiind rase de pe faţa pământului de noii lor proprietari.

Vom vorbi astăzi despre două simboluri ale industriei judeţene, care astăzi nu mai există: Fabrica de Zahăr din Târgu-Mureş şi Combinatul Chimic de la Târnăveni.

Cu o vechime de peste un secol, Fabrica de Zahăr a avut cea mai lungă perioadă de activitate, alături de fabrica de mobilă Mobex, dintre toate întreprinderile din judeţ, ajungând la venerabila etate de 114 ani până când a fost distrusă de noul proprietar. Întinsă pe un teren de 25 de hectare, fabrica oferea anual o producţie de câteva tone de zahăr, care ajungea în magazinele alimentare din toată ţara. Şi pentru că o astfel de instituţie economică necesita condiţii speciale pentru funcţionare, comuniştii au construit o linie de cale ferată proprie pentru fabrică, pentru ca sfecla de zahăr din zona Luduşului şi a Văii Nirajului să fie exploatată mai uşor.

În 2007, după ce fabrica ajunsese să funcţioneze mai mult în pierdere, direcţiunea SC Zamur SA a decis vânzarea terenului pe care funcţiona fabrica unei companii imobiliare din Bucureşti, SC Tibland Imobiliare SRL, urmând ca pe locul fostei fabrici să fie construit un cartier rezidenţuial. Cel puţin, acestea erau planurile societăţii bucureştene, despre care astăzi nu se mai ştie nimic... şi asta, deoarece în 2008, după cum bine ştim, a intervenit criza economică mondială, care a afectat grav piaţa imobiliară, iar terenul pe care funcţiona fosta fabrică a devenit astăzi un câmp, ca oricare altul, de pe strada Băneasa.

Fosta clădire, veche de 117 ani, în care funcţiona fabrica, a fost demolată, iar turnul fabricii, înalt cât un bloc cu 20 de etaje, a fost doborât cu explozibil în 2009, fiind necesare atunci 10 kilograme de explozibil de mare putere.

Decăderea Combinatului de la Târnăveni, echivalentă cu decăderea oraşului

Combinatul Chimic Târnăveni era mândria micuţului oraş mureşean şi, totodată, principala ”sursă” de locuri de muncă. În perioada comunismului, combinatul avea peste 6.500 de angajaţi şi îşi permitea chiar să ţină în ligile B şi C o echipă de fotbal, la care a jucat fostul selecţioner Ladislau Bölöni. Pe când era productiv, Combinatul Chimic producea o mulţime de produse anorganice cum ar fi: bicromat de sodiu, bicromat de potasiu, săruri de bariu, săruri de crom sau oxid de zinc, fiind unul dintre cele mai importante din ţară la acest capitol.

După 1989, Combinatul Chimic Târnăveni a fost divizat în două societăţi, Bicapa şi Carbid Fox. Bicapa, producător tradiţional de diverse săruri anorganice (compuşi ai bariului şi cromului), a fost închis în 2007 de către DGFP Mureş, care a decis executarea silită a tuturor bunurilor societăţii, după ce tentativele de privatizare au eşuat rând pe rând.

Decăderea combinatului a dus la decăderea oraşului, care a ajuns să aibă o rată a şomajului de peste 20% în anii 90, iar localnicii din Târnăveni s-au văzut nevoiţi fie să se chinuie de pe o zi pe alta, fie să facă naveta spre Mediaş în căutarea unor locuri de muncă sau chiar în afara ţării.

Terenul pe care funcţiona combinatul arată astăzi ca după război. Fostele clădiri au fost dărâmate cu ajutorul explozibilului, iar singurele elemente ce amintesc de existenţa unei foste întreprinderi pe terenul de 100 de hectare al fostului combinat sunt zidurile răzleţe ale fostei clădiri principale.