Directorul unui fond de vânătoare din Harghita acuză că este împiedicat să împuşte urşi: „Motivul este politic: nu se doreşte să se piardă alegători“
0Directorul unei asociaţii de vânători şi pescari sportivi din judeţul Harghita, Benke Jozsef, totodată responsabil AJVPS pe judeţele Harghita, Covansa şi Mureş, susţine că situaţia din teren cere o recoltare preventivă a urşilor, întrucât animalele intră tot mai des în gospodăriile oamenilor. Alţii consideră că împuşcarea nu e singura variantă şi vin cu soluţii.
Benke Jozsef este directorul unei asociaţii de vânători şi pescari sportivi din judeţul Harghita, numită „Zetelaka Es Tarsai“, şi într-o şedinţă de zilele trecute, de la Prefectura Harghita, a afirmat că e nevoie de o prevenire prin recoltare la urs. Argumentele sale sunt că populaţia locală şi-a pierdut toleranţa faţă de carnivorele mari şi le persecută prin mai multe mijloace, inclusiv otravă, dar şi că pentru menţinerea unui echilibru natural ar fi bine să se facă o prevenire prin recoltare, atent monitorizată, ca la carte.
„Avem un job foarte greu pentru că populaţia s-a întors împotriva carnivorelor mari şi a noastră. Toţi suferă, şi oamenii, şi vânatul. Nu poţi despărţi cerbii de lupi, şi urşi de mistreţi, ei trăiesc împreună“, afirmă gestionarul fondului de vânătoare „Zetelaka Es Tarsai“.
Acesta mai spune că Ministerul Mediului nu ar aproba recoltările cerute de teamă să nu se piardă alegători.
„Aici, în ţara asta, avem asemenea bogăţii, iar în a le menţine şi a le conserva trebuie să se implice toţi factorii. Să se lase oamenii din teren să lucreze. Asta nu face Ministerul Mediului. Ministerul Mediului ne împiedică acum să ne facem treaba. Asta e problema. Motivul este politic şi nu se doreşte să se piardă alegători. Totuşi, nu se gândeste ministerul să ajute pe cei care fac protecţia şi paza vânatului în teren? Doar munca din teren nu se poate face din birourile ministerelor de la Bucureşti…”, afirmă Benke.
Pe cei 53.000 de hectare, cât are AJVPS „Zetelaka Es Tarsai“, în 2018, Benke a solicitat recoltarea a 8 urşi. I s-a aprobat doar doi. Cifra este nesemnificativă şi nu rezolvă deloc problema, susţine acesta.
Va trimite o petiţie Ministerului Mediului în speranţa că solicitarea sa va găsi aprobare. Petiţia este semnată de reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari de terenuri, crescători de animale, gestionari de fonduri cinegetice, toţi din judeţul Harghita, unde în ultimii 2 ani s-au înregistrat multe cazuri de atacuri asupra oamenilor, cazuri în care urşii au intrat în cabane şi au produs pagube, au ucis animale domestice şi au distrus culture agricole si livezi.
Benke Jozsef este membru în Consiliului AGVPS România, responsabil pe judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. La sfârşitul lui martie, anul acesta, pe acelaşi fond de vânătoare, Benke declara pentru „Adevărul“ că un urs a intrat 4 nopţi în 6 case de vacanţe din zona satului Liban, comuna harghiteană Suseni: „A produs pagube la uşi, a spart ceva geamuri. A intrat într-o cămară, a mâncat ce a găsit acolo. Şi ceva de umor: a băut afinată şi apoi s-a dus la pădure şi a adormit sub primul molid“.
El susţine că ministerul are o listă cu urşi-problemă, dar şi că nu doreşte recoltarea urşilor decât pentru menţinerea echilibrului natural şi protejarea vieţii şi proprietăţilor oamenilor: „Totuşi trebuie pe lângă extragerea permanentă a urşilor-problemă şi o cotă anuală de prevenire de extras, defalcată pe gestionarii fondurilor cinegetice, acolo unde sunt evaluate prea multe exemplare de urs şi unde s-au produs numeroase pagube“.
Soluţii ca-n Norvegia şi Canada
În schimb, alţii consideră că recoltarea urşilor nu e singura variantă şi susţin că sunt soluţii alternative. Cristina Lapis, preşedintele Asociaţiei „Milioane de Prieteni“, care a creat Rezervaţia de la Zărneşti, judeţul Braşov, spune că şi alte state din lume se confruntă cu probleme legate de urşi, dau au găsit soluţii.
Aceasta susţine că dacă un urs dă târcoale cabanelor de la munte căutând mâncare e bine să fie prins şi microcipat, iar apoi relocat într-un alt spaţiu, de regulă o rezervaţie naturală unde este hrănit. Aşa, susţine Cristian Lapis, se procedează în Canada.
Când vine vorba de localităţile din apropierea pădurilor, preşedintele Asociaţiei „Milioane de Prieteni“ afirmă că ar fi bine ca la liziera pădurii să se planteze porumb şi pomi fructiferi care să formeze un spaţiu tampon ca sălbăticiunile să nu mai fie tentate să coboare în oraşe sau comune. Însă, subliniază aceasta, ar fi bine ca urşii să nu se mai organizeze evenimente care implică urşi în apropierea localităţilor. Sunt doar două soluţii avansate. Aceasta e de părere că ar trebui făcută o inventariere a urşilor după norme europene.
Mai puteţi citi: