Pagini de istorie: dizolvarea Gărzii de Fier şi asasinarea prim-ministrului I. G. Duca

Dizolvarea Gărzii de Fier, în iarna anului 1933, a dus la unul dintre cele mai răsunătoarea asasinate din istoria României.

După căderea guvernului Vaida-Voevod din toamna anului 1933, regele Carol al II-lea îl însărcinează pe liberalul I.G. Duca cu formarea unui nou guvern şi organizarea de noi alegeri parlamentare. 

Pentru ca legionarii să nu poată participa la alegeri, în data de 9 decembrie 1933, Consiliul de Miniştri a hotărât dizolvarea Gărzii de Fier. Măsura a fost criticată şi considerată autoritară, dar prim-ministru a explicat că a fost luată pentru păstrarea ordininii şi a statului de drept. 

Iată hotărârea care a fost luată: 

Consiliul de miniştri în şedinţa sa din 9 decembrie 1933, 

Luând în deliberare referatul d-lor miniştri de justiţie şi interne; 

Având în vedere că în ţară funcţionează o grupare politică denumită la început „Legiunea Arhanghelul Mihail“, iar azi „Garda de Fier“.

Considerând câ prin programul şi prin acţiunea sa din ultimul timp, această grupare urmăreşte, pe de o parte, schimbarea pe cale revoluţionară a ordinei legale în stat şi pe de altă parte întronarea unui regim social şi politic contrar celui statornicit atât prin Constituţie, cât şi prin tratatele de pace!

Având în vedere că după cum se constată din referatele d-lor miniştri de interne şi de justi]ie, mijloacele de acţiune ale acestei grupări sunt teroarea şi violenţa.

Considerând că în acelaşi timp executarea lor se face prin formaţiuni de luptă înarmate, a căror activitate constituie un izvor permanent de dezordine, dând loc la acte de rebeliune împotriva autorităţilor statului; şi contribuind prin aceasta la crearea unei stări de natură a

aduce anarhie în ţară;

Considerând aşadar, că funcţionarea acestei grupări constituie o primejdie pentru liniştea publică şi pentru existenţa statului; În virtutea art. 107, ultim aliniat din Constituţie şi a art. 2 al legii din 23 decembrie 1925 hotărăşte:

Art. I. Gruparea „Arhanghelul Mihail“ astăzi „Garda de Fier“ este şi rămâne dizolvată.

Art. II. Localurile de întrunire ale membrilor acestor grupări vor fi închise, iar arhivele şi orice corespondenţă vor fi ridicate de autorităţile respective, oriunde s-ar găsi.

Art. III. Sunt interzise:

a) Întrebuinţarea de semne distinctive, purtarea de uniforme, steaguri şi oricare alte simboluri sau forme exterioare, prin care s-ar căuta să se exteriorizeze participarea persoanelor la activitatea zisei grupări“. 

Asasinarea lui I. G. Duca

După această măsură, I.G. Duca devenise cel mai mare duşman al legionarilor şi se aştepta o reacţie din partea acestora, care nu s-a lăsat aşteptată. În dimineaţa zilei de 29 decembrie, premierul a plecat la Sinaia cu trenul pentru a se întâlni cu regele Carol al II-lea. Întâlnirea a durat două ore, iar I.G. Duca urma să se întoarcă la Bucureşti, doar că pe peron a fost aşteptat de trei asasini legionari. Aceştia au aruncat o grenadă pentru anihilarea celor două gărzi de corp, după care au tras mai multe gloanţe în I.G. Duca, aflat pe peronul întunecat.

Iată cum a fost relatat acest eveniment în ziarul Adeverul, din 31 decembrie 1933: „n timp ce I.G. Duca trecea prin culoar pentru a ieşi pe peron, unde era aşteptat de un grup de manifestanţi, d. Vlahide i-a propus să se întoarcă şi să treacă prin biroul şefului gării, pentru a evita astfel mulţimea. Fostul prim-ministru însă nu a acceptat şi a trecut pe peron, unde îl pândea moartea”.