Muzeul Tezaurului, unic în lume, va fi deschis lângă Mănăstirea Tismana

Lucrările de amenajare a Muzeului Tezaurului, de lângă Mănăstirea Tismana, se apropie de final, iar conducerea filialei Gorj a Băncii Naţionale Română, care finanţează investiţia, a anunţat că într-o perioadă de aproximativ o lună va avea loc inaugurarea.

Muzeul a fost amenajat chiar într-o peşteră aflată lângă Mănăstirea Tismana, cel mai vechi lăcaş de cult din Ţara Românească, acolo unde a fost ascuns timp de aproximativ trei ani, tezaurul României, precum şi o cantitate mare de aur care aparţinea statului polonez. Amenajarea muzeului a pornit chiar de la o idee a guvernatorului Mugur Isărescu, în urma unei vizite pe care acesta a făcut-o la Mănăstirea Tismana. Acesta a fost prezent atunci când s-a pus piatra de temelie a construcţiei şi este posibil să fie prezent şi la inaugurare.

„Într-o perioadă de aproximativ o lună va fi inaugurat Muzeul Tezaurului. Aşteptăm ca domnul guvernator să fie prezent la acest eveniment, pentru că este cel care a avut iniţiativa înfiinţării acestui muzeu“,

a spus Gheorghe Birău, directorul Sucursalei Gorj a BNR. 

Lucrările au început în anul 2012

Lucrările de amenajare a muzeului în care a fost ascuns tezaurul României şi o parte din cel al Poloniei au început în anul 2012. Firma omului de afaceri gorjean Nicolaie Creţu, Impex Lumy Nico, s-a ocupat de realizarea lucrărilor. Investiţia iniţială a fost de 1,2 milioane de lei vechi, constând doar în lucrări de construcţie. În anul 2014, în urma precipitaţiilor abundente, debitul izvorului subteran din peşteră a crescut, iar podeaua a fost inundată, astfel încât a fost nevoei de efectuarea de lucrări suplimentare. Suma alocată a crescut în total la aproximativ două milioane de lei. A urmat, apoi, realizarea sălilor de expunere, a vitrinelor şi exponatelor. 

Un aflux de turişti

Marian Slivilescu, primarul localităţii Tismana, a precizat că deschiderea muzeului unic în lume va însemna un aflux mai mare de turişti în zonă: „Acest muzeu ar însemna încă un punct de atracţie pentru Tismana şi putem vorbi de o perioadă în care Tismana a fost cea mai bogată localitate a României şi trebuie să ne mândrim cu acest lucru. Faptul că am fost aleşi să adăpostim chiar şi pentru o perioadă de trei ani Tezaurul este o dovadă a faptului că ne-am aflat departe de vârtejurile şi locurile inflamate ale istoriei noastre. Se va încerca recrearea perioadei respective, care a fost interesantă. Faptul că acest muzeu se va afla lângă mănăstire va însemna un lucur foarte bun, pentru că mănăstirea este cel mia vizita punct din itinerariul turistic al localităţii noastre. Muzeul va însemna un aflux de turişti şi excursionişti“.

Edilul şef al Tismanei a spus că au fost executate lucrări de securizarea versantului muntelui: „Au apărut o serie întreagă de probleme legate de inundaţii în urma unor precipitaţii abundente, care au influenţat proiectul iniţial. Au urmat o serie de lucrări de lucrări de securizare a versantului muntelui Stârmina. Toate acestea au făcut să se prelungească mult perioada de construcţie“. 

Peste 200 tone de aur, ascunse într-o peşteră

Tezaurul BNR era în mare pericol în anul 1944. Armata Germană, care se afla încă în România, şi, Armata Roşie, care se apropia de graniţa noastră răsăriteană, reprezentau cele mai mari ameninţări.  Sesizând pericolul, conducerea de atunci a BNR a decis să-şi apere singură stocul de aur şi, în deplină conspiraţie, l-a ascuns într-o peşteră din judeţul Gorj, în zona Mănăstirii Tismana. Asta presupunea transportul celor 242 de tone de aur de la Bucureşti la Tismana, păstrarea acolo timp de câţiva ani, apoi transportul de la Tismana la Bucureşti – totul într-un secret absolut. Între 11-22 iulie 1944 au fost transportate la Tismana 4.086 de casete cu 215 tone de aur în următoarea structură. În acea perioadă, trupele din Oltenia au fost comandate de generalul Titus Gârbea, gorjean de origine, trimis de prim-ministrul Constantin Sănătescu să asigure în primul rând paza tezaurului de la Tismana.

Iniţial, tezaurul a fost ascuns într-un beci din corpul administrativ de lângă biserică, dar la 6 septembrie 1944, intuind fragilitatea depozitului, Consiliul General al BNR, cu aprobarea Guvernului, ia decizia mutării tezaurului în peştera din apropierea mănăstirii.  Soldaţii din Detaşamentul Neptun, condus de căpitanul Ştefan Dohoneanu, format din 123 de oameni, au depus aurul în grotă. Peştera cuprindea o intrare în şicană de 17 m lungime şi o grotă de 18 m lungime, cu secţiune variabilă de la 4 la 7 metri lăţime şi 1,5 la 6 metri înălţime. La data de 16 septembrie 1944, intrarea în grotă este astupată cu un zid de beton de un metru grosime, iar paza acesteia este asigurată cu 280 de soldaţi şi ofiţeri sosiţi de la Târgu Jiu.

Potrivit procesului-verbal încheiat cu ocazia depozitării, în grotă au fost depuse în peşteră: - Monede: 1.641 casete în greutate brută de 82.742,560 kg, din care 67.575,60258 kg aur - Lingoruri tip internaţional: 1.372 casete în greutate brută de 73.495,575 kg, din care 67.761,31306 kg aur - Lingouri tip standard: 1.022 casete în greutate brută de 56.007,170 kg, din care 54.337,07480 kg aur - Total general: 4.035 casete, în greutate brută de 212.245,05 kg, din care 189.673,99044 kg aur - Aur polonez în păstrare: 51 casete, în greutate brută de 3.057,450 kg. În data de 16 ianuarie 1945, în baza unei delegaţii primite din Centrală, reprezentanţii BNR ridică din tezaur cantitatea de 11.150,6 kg de aur fin, din care s-au bătut un milion de monede jubiliare „Ardealul Nostru“. Tezaurul a fost ridicat din peşteră şi transportat la Bucureşti în luna ianuarie 1947.