Iubirea dintre un prinţ şi o dansatoare, cea mai frumoasă poveste de dragoste din Moldova
0Beizadea Ion sau Iancu era fiul cel mijlociu al domnitorului Grigore Vodă Ghica. Era scund, dar avea un chip frumos. Acesta va deveni protagonistul principal al celei mai frumoase poveşti de dragoste din Moldova, care a avut loc în anul 1852.
Beizadea Iancu era locotenent în poliţia Moldovei şi fecventa „grădiniţa cucoanei Frosa de lângă Teatru”. Într–una din seri, pe scenă evolua o dansatoare franţuzoaică, Rose Pompon. „Măritată la 15 ani, părăsită la 16, fusese guvernantă, croitoreasă, umblase „de ici colo să–şi câştige viaţa. Descoperi că ştie să danseze şi deveni dansatoare. La Paris «avu onoarea» să cunoască un prinţ, Palia sau Paladi, din Moldova. Acesta îi oferi în schimbul dragostei ei: «Îţi dau cât vrei. Sunt bogat, am moşii şi castele. O sută de mii îţi ajunge?». Dar Rose s–a ales doar cu promisiuni, căci «prinţul» plecă pe furiş în Moldova. Atunci se întâmplă un lucru la care nimeni nu s–ar fi aşteptat: Rose Pompon plecă la... Iaşi! S–a înfăţişat la casa «prinţului Palia». Când a dat cu ochii de ea, fostul «şmecher» a îngălbenit. A început a bolborosi cuvinte în şir, din care totuşi înţelese fata prea bine că bărbatul nu avea nici moşii, nici castele, nici bani şi că pe lângă toate mai era şi logodit, gata să se însoare. Însă Rose Pompon era pe chef. Norocul ţinu totuşi cu ea. Deodată, într–o seară, primi de la Palia o scrisoare prin care era rugată să vină până la Copou, căci avea ceva foarte important să–i spună. (...) Ajunse la un han dincolo de Copou, fiind întâmpinată de Palia şi un bărbat mic de statură, care se recomandă Popescu! Dar se auzi „un hohot de râs! Pe Popescu acesta Rose îl cunoştea după portretele care se răsfăţau în vitrinele tuturor negustorilor din Iaşi. Era fiul lui Vodă, beizadea Ion“, relatează istoricul Eugen Şendrea în volumul „Iubiri vestite“. Imediat, Beizadea Ion şi-a declarat iubirea şi aşa a început povestea de dragoste dintre un prinţ şi o dansatoare.
Cererea în căsătorie
Rose primea de la prinţ diferite daruri, de la rochii, pălării şi până la bijuterii. Cei doi erau fericiţi. „Prinţul îi mai făcu un dar la care nebunatica dansatoare nu s–ar fi aşteptat: o făcu să simtă deodată şi în sfârşit ce înseamnă iubirea. (...) Până într–o zi când prinţul nostru o ceru de nevastă! Şi cum Rose Pompon îl iubea prea mult pentru a se împotrivi, acceptă. Nunta s–a făcut „fără martori”, la o biserică din Copou. După nuntă „se întoarseră amândoi acasă la ea, cinară, se culcară, se iubiră şi adormiră“, menţionează istoricul.
Prinţul a fost arestat
Vodă Grigore Ghica e înştiinţat de isprava prinţului şi a trimis dimineaţa, la locuinţa lor, poliţia, Consulul şi alţi trimişi. Tânărul prinţ este arestat şi dus la închisoarea din Socola.
Cu toate acestea, Beizadea Iancu se gândea la dansatoarea lui şi îi trimitea scrisori de dragoste şi îi spunea să-l aştepte. Şi Rose l-a aşteptat până într-o zi când a vândut darurile primite şi a plecat în Franţa.