Epigramistul moşier lăsat fără avere şi întemniţat de comunişti. Destinul tragic al lui Alexandru Calotescu-Neicu

Alexandru Calotescu-Neicu a fost unul dintre cei mai importanţi epigramişti români. A fost, în acelaşi timp, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri şi producători agricoli din judeţul Gorj. Comuniştii i-au confiscat averea şi l-au întemniat.

Alexandru Calotescu-Neicu s-a numărat printre scriitorii emipgramişti de seamă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. S-a născut în localitatea Turceni, din judeţul Gorj, fiind fiul marelui proprietar Constantin-Alexandru Calotescu. A urmat o facultate umanistă din cadrul Universităţii Bucureşti. După ce s-a căsătorit, Alexandru Calotescu-Neicu s-a stabilit în comuna Izvoarele, unde, în mijlocul unei păduri, şi-a construit un frumos castel către drumul naţional care leagă localităţile Târgu Jiu şi Craiova.

„Antologia epigramei româneşti“ a cunoscut un mare succes

A debutat în literatură în anul 1914 cu lucrarea „Crucea dragoste“, o culegere de schiţe şi povestiri. A redactat revista „Vatra“ şi a colaborat la reviste de renume din perioada respectivă, cum ar fi: „Tribuna“ din Arad, „Cosânzeana“ din Orăştie sau „Neamul Românesc“. A colaborat şi cu Teatrul Naţional cu Craiova. „Afirmându-se ca unul dintre cei mai de seamă epigramişti au vremii., Al. Calotescu – Neicu publica în anul 1930, la Editura „Cartea Românescă“ diun Bucureşti, lucrarea „Epigrame“ ce cuprindea principalele sale creaţii, bucurându-se de un succes deosebit“, a arată într-o lucrarea profesorul Vasile Boboceanu şi Alexandru Păsărin. Împreună cu tânărul literat N. Crevedia, epigramistul gorjean a publicat, în anul 1933, „Antologia epigramei româneşti“. În această lucrare a fost definită epigrama şi se prezintă un istoric al epigramei pe plan universal şi naţional, fiind prezentaţi cei mai deseamă epigramişti români. Ediţia a fost reeditată după un an ca urmare a cererii mari. A creat la castelul său din Broşteni o sumedenie de epigrame, care au fost reunite în mai multe volume. 

Unul dintre cei mai importanţi producători agricoli din Gorj

Pentru că era unul dintre cei mai mari proprietari de ternuri din Gorj şi, în acelaşi timp, un important producător agricol, Alexandru Calotescu-Neicu a subvenţionat financiar revistele „Ramuri“ şi „Arhivele Olteniei“. Epigramistul era şi un iscusit agricultor, obţinând producţii mari de cereale şi legume. 

Comuniştii l-au arestat şi i-au confiscat averea 

După venirea comuniştilor la putere, Alexandru Calotescu-Neicu a fost deposedat de proprietăţi, ajungând să fie arestat.

„A fost supus unei cumplite terori din partea autorităţilor comuniste, iar întreaga producţie de cereale i-a fost luată la preţuri derizorii. În noaptea de 2-3 martie 1949, când s-a trecut la lichidarea moşierimii de clasă socială, Alexandru Calotescu-Neicu, fără a se ţine seama că era un  mare scriitor în viaţă, a fost ridicat de la locuinţa sa din Broşteni, comuna Izvoarele, întreaga avere confiscată, iar el şi întreaga sa familie au fost arestaţi şi întemniţaţi. Ulterior, i s-a fixat domiciliul obligatoriui în locuri îndepărtate şi i s-a interzis a-şi mai vedea castelul din Broşteni-Gorj“,

se mai arată în lucrarea celor doi autori.