Cum se comportă creierul persoanelor care iubesc. „Funcţionează similar cu al unui consumator de cocaină“
0Substanţa emanată de creierul persoanelor îndrăgostite. „Creierul unui om îndrăgostit funcţionează similar cu al unui consumator de cocaină“
Creierul persoanelor care sunt îndrăgostite emană anumite subsanţe, care duc la o mai bună funcţionare a acestuia.
Medicul neurolog Cristina Căliman, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, a subliniat că la începutul unei relaţii de dragoste creşte secreţia de cortizol:
„Se pare că există o adevărată chimie a iubirii, creierul unui om îndrăgostit modificându-şi secreţia de neuromediatori (acele substanţe secretate de creier pentru buna sa funcţionare). Creierul unui om îndrăgostit funcţionează similar cu al unui consumator de cocaină, unul dintre drogurile care stimulează secreţia unui mediator numit dopamină.
În cadrul unui studiu, s-au realizat investigaţii de tipul RMN -ului funcţional la oameni cărora li s-a arătat o fotografie persoanei iubite. Cu această ocazie, s-a observat similitudinea de funcţionare între creierul îndrăgostitului care priveşte respectiva fotografie şi creierul cuiva aflat sub acţiunea cocainei.
S-a constatat că,la începutul unei relaţii de iubire, creşte şi secreţia de cortizol, un hormon „de stres”. Hipersecreţia de cortizol generează bătăi puternice de inimă, palme transpirate, anxietate, îmbujorarea subită a obrajilor (manifestări binecunoscute de toţi cei care am fost îndrăgostiţi măcar o dată în viaţă)“.
Secreţie scăzute de serotonină
Medicul gorjean susţine că prima primele manifestări de iubire conduc la o secreţie scăzută de serotonină: „Un alt medic care a studiat mecanismele biologice ale iubirii este de părere că «speranţele, spaimele şi preocupările profunde, chiar nebuneşti ale primilor fiori ai iubirii, nu sunt decât manifestări de tip obsesiv-compulsiv asociate cu infatuare, datorate secreţiei scăzute de serotonină» (serotonina fiind un neurotransmiţător implicat în modificarea răspunsului «dependent de stare» la diverşi stimuli)“.
Oxitocină, substanţa care generează şi sentimentul de încredere în celălalt
Persoanele care trec într-o altă etapă a dragostei, cea matură, au o secreţie mai mare de oxitocină: „Cu timpul, este ştiut faptul că iubirea năvalnică şi romantică de la început este înlocuită de alt tip de dragoste pe care o vom numi iubirea matură. Iubirea matură este definită prin stabilitate şi ataşament profund faţă de partener. Ea este caracterizată de eliberarea de către creier a unui alt neuromediator numit oxitocină.
Secreţia de oxitocină generează şi sentimentul de încredere în celălalt, senzaţia că trebuie să fiţi împreună, că face parte din tine. Chiar dacă nu mai «ardem în flăcări» pentru celălalt, ea ne oate însoţi până la finalul vieţii noastre, oxitocina clădind relaţii trainice şi frumoase“, spune medicul Cristina Căliman.
În schimb, lipsa persoanei iubite poate să ducă şi la depresie: „Când sunt separaţi mai mult timp, la cei indragostiţi şi aflaţi într-o relaţie nu foarte veche, apare un sentiment puternic de „lipsă”. Ei simt o nevoie patologică să revadă fiinţa iubită, devin neliniştiţi, neîncrezători în ei înşişi, nu mai au chef de nimic. Orice veste de la cel drag are asupra lor acelaşi efect pe care o nouă doză de drog o are asupra unui consumator de droguri:le creează o senzaţie euforică, în vreme ce separarea de persoana iubită, (chiar dacă temporară) poate duce la depresie“, arată medicul neurolog.
Vă recomandăm să citiţi şi