Cum i-a folosit Regina Maria pe bărbaţii iubiţi în interesul României. Cazul Joe Boyle şi recunoaşterea României Mari

Viaţa personală a cuplului regal Ferdinand - Maria a fost presărată cu multe iubiri extraconjugale, care s-au petrecut în spatele uşilor Palatului Regal şi cu acceptul celor doi. În cazul Mariei, relaţiile de dragoste s-au împletit cu dragostea faţă de ţară, bărbaţii care au fost iubiţi de aceasta aducându-şi contribuţia la bunăstarea ţării.

Perioada 1916-1918 a fost deosebit de agitată pentru regina Maria. Pe lângă problemele cauzate de război, viaţa sa sentimentală a fost marcată de întâlnirea pe care a avut-o un frumos ofiţer, care conducea o misiune militară canadiană.

Joe Boyle avea un caracter mai aventuros. Fusese boxer, marinar şi căutător de aur în Statele Unite ale Americii, după care se înrolase ca ofiţer în aviaţie. Cu timpul, între acesta şi regină s-a legat o poveste de iubire.

Joe Boyle a avut un rol important în evenimentele istorice din perioada respectivă. Istoricul Anton Caragea remarcă faptul că pentru regină era un personaj insolit, dar că dragostea ei a avut şi un oarecare interes: „El a devenit iubirea canadiană a Reginei Maria. Este greu de spus care a fost exact dozajul acestei relaţii: iubire, interes, noutate şi ciudăţenie, toate l-au făcut interesant pentru regină. De altfel, rapoartele lui Boyle au ajutat enorm la recunoaşterea României Mari, la tratativele de pace de la Paris, tot el a ajutat la realizarea unirii cu Bararabia, tot el a asigurat paza familiei regale în faţa atacurilor comuniştilor din Iaşi şi din armata sovietică (...). Odată ce influenţa lui Boyle şi importanţa lui s-au diminuat, războiul fiind sfârşit, şi dragostea reginei a intrat pe o pantă descendentă“.

Iubirea cu Barbu Ştirbei 

Cea mai mare dragoste pe care regina Maria a avut-o a fost cea pentru Barbu Ştirbei. Acesta avea o viaţă sentimentală neîmplinită, pentru că soţia lui se afla în scaunul cu rotile din cauza unei boli. Povestea de iubire nu a putut fi ascunsă, iar Carol I chiar ar fi certat-o pe Maria.

„Relaţia dintre Maria şi Barbu a înceupt, probabil, în 1899, totul îi atrăgea, îi ursea, frumuseţea Mariei şi eleganţa lui Barbu Ştirbei, cultura şi fineţea, gustul pentru aer curat, natură şi călătorii şi, de ce nu, nevoia de dragoste. Soţia lui Barbu Ştirbei, Nadejda, deşi fină şi excepţional de blândă, era imobilizată în cărucior de o crudă paralizie. Relaţia a stârnit iniţial scandal, şi Carol, şi Elisabeta, admonestându-şi nora pentru viaţa uşuratică pe care o ducea. Fără succes, însă“, scrie Anton Caragea în volumul „Pagini de istorie ascunsă“. 

Barbu Ştirbei, numit administrator al domeniilor regale

Mai mult decât atât, mai târziu, după moartea lui Carol I, moştenitorul tronului, Ferdinand l-a numit pe Barbu Ştirbei administrator al domeniilor regale.

„În septembrie 1914, pentru discreţia şi devotamentul său, chiar Ferdinand l-a numit pe Ştirbei ca administrator al domeniilor regale, iar Ştirbei s-a achitat cu energie şi conştiinciozitate de misiune, dublând veniturile casei regale“, mai notează Anton Caragea. 

A condus ţara în timp ce Ferdinand era bolnav

Iubirea dintre regina Maria şi Barbu Ştirbei s-a răsfrânt şi în politica şi viaţa ţării. Cei doi au luptat pentru realizarea României Mari, astfel încât s-au implicat în luptele din Primul Război Mondial. Ca să se răzbune, trupele germane au devastat casa lui Barbu Ştirbei de la Buftea. Regina Maria şi iubitul ei au intrat triumfătoiri în Bucureşti la 1 decembrie 1918. „Anii de după război au fost rodinici pentru dragostea Maria - Ştirbei, împreună au lucrat la reconstruirea ţării, împreună au patronat comitetele Crucii Roşii şi ale orfanilor. Tot Barbu Ştirbei a fost chemat să conducă guvernul în timpul bolii regelui Ferdinand, ca om de încredere, şi, după moartea luii Ferdinand, din iulie 1927 şi până în 1930, el a ajutat Regenţa şi pe Maria în conducerea ţării“, se mai arată în lucrarea „Pagini de istorie ascunsă“.

«Regina a ştiut să îşi trăiască viaţa»

Iubirea dintre Barbu Ştirbei şi refina Maria a luat sfârşit în vara anului 1930, când fiul ei Carol al II-lea a ajuns pe tron. Acesta şi-a îndreptat toate atacurile împotriva amantului mamei sale: la destituit din toate funcţiile, i-a interceptat telefoanele, i-a falimentat afacerile şi, până la urmă, l-a obligat să se exileze în Elveţia, iar pe drum, în Austria, a fost arestat pentru acuzaţii inventate.

„O divizie a SSI sub comanda lui Moruzov se ocupa doar cu filarea sa, de nenumărate ori agenţii SSI intrând în casă şi sustrăgându-i documentele personale. Regina Maria a fost şi ea exilată la Balcic şi ameninţată cu tăierea alocaţiilor bugetare dacă va reluia legătura cu Ştirbei. (...) La catafalcul reginei, patriarhul României, Miron Cristea, a spus ca epitaf că «Regina a ştiut să îşi trăiască viaţa»“, a menţionat istoricul Anton Caragea.