Cum a încercat domnitorul Despot Vodă să unească cele trei provincii româneşti. Plănuia să ajungă pe tronul Ţării Româneşti prin căsătorie
0Domnitorul Moldovei Despot Vodă a încercat să realizeze unirea celor trei provincii româneşti cu o jumătate de secol înainte de marele act de la 1600 săvârşit de Mihai Viteazu.
„În secolele XV-XVI, conştiinţa romanităţii, a originii şi a limbii sale generează o conştiinţă de neam, colectivă a poporului român, deosebit de activă şi înrădăcinată. Acest lucru este cunoscut de localnici şi de străini. (...) Foarte des este exprimată în secolul XVI şi ideea unităţii celor trei ţări române, fie a acestora şi Ţării Româneşti şi a Moldovei, fie a acestora şi a Transilvaniei“, arată istoricul Adina Berciu în lucrarea „O încercare de unificare a celor trei ţări române în timpul domniei lui Despot-Vodă (1561-1563)“.
Domnitorul Moldovei Iacob Heraclid, zis Despotul, s-a dovedit un bun cunoscător al realităţii şi istoriei românilor, deşi erau un străin. Acesta a plănuit organizarea unui război antiotoman pentru recâştigarea independenţei ţărilor române. Conform documentelor, în februarie 1562, la câteva luni după luarea domniei, Despot lansează de la Vaslui un apel către moldoveni în care, afirmând originea lor romană, îi chema să-l sprijine în noua campanie antiotomană:
«Voi lupta zi şi noapte contra necredincioşilor şi blestemţilor de turci împreună cu voi, oameni destoinici, descendenţi ai valoroşilor romani, care au făcut să tremure lumea». În afirmaţia lui Despot, este greu de presupus ceva străin la mentalitatea localnicilor care, în final, nu l-ar fi urmat la război, lucru nedorit oricum. Prin evocarea originii lor romane, Despot intuise că va fi urmat de moldoveni în acţiunile sale. Este interesant de remarcat asocierea ideii comunităţii poporului român cu un program politic bine conturat: recâştigarea independenţei pierdute“,
se menţionează în lucrarea „O încercare de unificare a celor trei ţări române în timpul domniei lui Despot-Vodă (1561-1563)“.
Plănuia să ajungă pe tronul Ţării Româneşti prin căsătoria cu sora domnitorului
Potrivit istoricului, Despot-Vodă este conştient de originea comună a locuitorilor din cele trei provincii româneşti şi a elaborat un plan de unire personală a acestora, având la bază independenţa lor faţă de turci. La preluarea tronului, Despot-Vodă a semnat un act de „prietenie şi bună vecinătate“ cu Petru cel Tânăr, domnitorul Ţării Româneşti. Planul lui Despot Vodă era să ocupe tronul Ţării Româneşti, iar la conducerea Moldovei să rămână fratele său, Despot Dumitru. Totul se făcea cu acordul imperialilor, care cunoşteau acest plan.
Despot a urmat calea matrimonială, cerând-o în căsătorie pe o soră a lui Petru cel Tânăr. Nunta urma să aibă loc la data de 6 octombrie 1562, dar nu s-a mai desfăşurat, pentru că se schimbase contextul, după încheierea tratatului de la Praga, când turcii au căzut la o înţelegere cu imperialii. Astfel, Despot nu mai avea sprijinul împăratului Germaniei şi nici pe cel al regelui Boemiei. Ideea sa curajoasă a eşuat în aceste condiţii.
Pregătise două armate pentru a intra în Transilvania
Despot Vodă plănuia să ocupe şi Transilvania. La început, îi trimite lui Ioan II Sigismund Zapolya, principele Transilvaniei, o scrisoare, prin care-i oferă ajutorul, după care domnitorul Moldovei solicită două cetăţi care aparţinuseră Moldovei şi fuseseră luate de puterea din Transilvania. Este vorba de cetăţile Ciceiul şi Cetatea de Baltă. Ocazia de a ocupa întrega Transilvanie, ceea ce urmărea de fapt odată cu izbucnirea răscoalei secuilor în primăvara lui 1562.
„Dinspre apus înainta acum armata imperială a lui Melchior Balassa cu porunca de a înăbuşi răscoala şi de a ocupa Transilvania. La răsărit, Despot îşi plasase două armate la Trotuş şi Bistriţa. De altfel, intervenţia sa era autorizată de însuşi sultanul, căruia Despot îi jurase credinţă şi ajutor pentru Zapolya. În planul său însă, domnul Moldovei urma să intre în Transilvania după atacul imperialilor şi nu înainte. Principele Transilvaniei aflat într-o situaţie dificilă îi propune retrocedarea celor două cetăţi. În iunie 1562, după pacea de la Praga, Balassa nu mai atacă, secuii se liniştesc, iar Despot singur în faţa armatei lui Zapolia, renunţă văzându-şi din nou planurile spulberate. (...) Programul domniei lui Despot privind unificarea celor trei ţări române era prea îndrăzneţ pentru dezvoltarea economico-socială a Moldovei din a doua jumătate a secolului XVI şi în consecinţă nu s-a putut realiza“, menţionează istoricul.