Costurile ascunse din factura la energie. Cât plătim pentru curentul electric şi ce tarife achităm pentru transport şi distribuţie
0Doar 33% din valoarea facturii la energia electrică plătită de toţi românii reprezintă costul efectiv al energiei electrice. Marius Voronca, director executiv al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei din Bucureşti, a explicat celor prezenţi la un seminar desfăşurat la Târgu Jiu pe teme de eficienţă energetică ce costuri ascunse conţine factura la curentul electric.
Marius Voronca spune că preţul rezervat producţiei de energie electrică reprezintă cam o treime din valoarea totală a facturii: „De ce trebuie să fie preţul energiei electrice 33% din compoziţia facturii de energie electric şi restul sunt numai taxe şi tarife: tarife de transport, tarif de distribuţie, cogenerare de înaltă eficienţă, certificate verzi, aciză comercială sau necomercială. Toate astea fac restul de 67%. De ce?“.
Fondului Român pentru Eficienţa Energiei este organism de interes public, cu personalitate juridică, independent şi autonom din punct de vedere financiar, care se ocupă de acordarea de împrumuturi pentru eficenţa energetică, cum ar fi montarea de panouri fotovoltaice sau lămpi de iluminat cu un consum redus.
Limită maximă la costul capitalului propriu
Distribuitorii de energie încearcă mereu să obţină un tarif mai mare de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE), care decide tarifele practicate, spune Voronca. De curând, ANRE le-a impus o limită maximă la costul capitalului propriu folosit pentru realizarea de investiţii, mai arată el.
„Ştiţi la Bucureşti ce răzvrătire a fost a distribuitorilor că le-a micşorat WACC-ul? Am stat şi m-am gândit ce este WACC-ul. Weighted Average Cost of Capital. Ce înseamnă asta? În momentul în care ei se duc să aprobe tariful de distribuţie trebuie să vină cu rata internă de rentabilitate pe investiţiile pe care le-au făcut. Rata internă de rentabilitate, pentru cine nu ştie, este randamentul financiar. Se exprimă în procente. Dacă, de exemplu, am o investiţie de 100 de lei şi în fiecare an obţin 10 lei beneficii financiare, randamentul financiar este de 10%.
În funcţie de această rată internă de rentabilitate, ANRE le spune dacă le dă dreptul să îşi mărească tarifele de distribuţie sau să le micşoreze. Ei, în această rată internă de rentabilitate, ca să o coboare în mod deliberat, măresc acest cost al capitalului. Ce înseamnă cost al capitalului? Veniţi la Fond cu un studiu de fezabilitate şi spuneţi: «Venim cu 20% contribuţia proprie şi să iau un împrumut de la dumneata cu dobândă de 10%», un exemplu la întâmplare. În studiu de fezabilitate nimeni nu pune care este costul contribuţiei proprii. Ca dacă ar fi ca acei bani să fie atraşi dintr-o altă sursă de finanţare cu împrumut ar trebui să fie un cost de minimum cinci la sută. Distribuitorii utilizează banii proprii susţinând că acest cost mediu al capitalului propriu trebuie băgat în investiţiile pe care ei le fac. De ce? Ca să aibă dreptul la tarife de distribuţie cât mai mari. Atunci ANRE a spus: vă micşorăm acest cost mediu al capitalului propriu ca să nu mai veniţi şi să cereţi majorarea tarifului de distribuţie“, a mai precizat Marius Voronca.
Acesta a menţionat că pentru transportul şi distribuţia energiei electrice sunt tarife reglementate: „Furnizorul îşi poate reduce din preţul de producţie a energiei, dar în legătură cu preţul de transport şi distribuţie acestea sunt servicii. Preţul este la furnizor, iar transport şi distribuţie sunt tarife. Exact cum este tariful la taximetru. Distribuitorul percepe un tarif pentru fiecare Megawat/oră distribuit, cel care asigură transportul ia un preţ fix pentru fiecare Megawat/oră transportat. Aşa se constituie veniturile transportatorului şi distribuitorului“.