Cât valorează replica fidela a costumului lui Vlad Ţepeş, ornată cu 805 perle. Un croitor a muncit ani în şir la bijuteria vestimentară

Ion Niţă (62 de ani), din Târgu Jiu, pasionat de arta decorativă, a realizat o copie fidelă a costumului domnitorului Vlad Ţepeş, în scopul promovării României peste hotare. Bărbatul s-a decis să se oprească asupra unui personaj cunoscut şi de către străini, chiar dacă informaţiile care circulă despre Ţepeş nu sunt tocmai conforme cu realitatea

Ion Niţă face suvenire pentru turiştii care vizitează Târgu Jiu, „oraşul lui Brâncuşi“, şi a lucrat pentru mai mulţi ani în cadrul unei societăţi care se ocupa cu realizarea unor obiecte de acest fel, fiind singurul dintre colegii săi care se mai află în activitate.

După o experienţă îndelungată în acest domeniu, Ion Niţă s-a gândit să confecţioneze costumul celui mai cunoscut personaj istoric român peste hotare. „Eu, ca simplu român, am dorit să las ceva în urma mea, ceva care să promoveze România. Fiind pasionat de arta decorativă, mi-am dorit să realizez ceva care să ne facă cunoscută ţara în străinătate. Mi s-a părut că Vlad Ţepeş este o figură reprezentativă şi m-am gândit să-i confecţionez costumul“, a declarat Ion Niţă, pentru „Weekend Adevărul“. 

DOCUMENTARE LABORIOASĂ

Bărbatul a început să se documenteze pentru a stabili cu exactitate modul în care se îmbrăca domnitorul. „Am cercetat foarte multe cărţi, lucrări de specialitate, inclusiv filmul realizat despre domnitor. Am fost şi la Biblioteca Judeţeană, unde am găsit o carte foarte bună despre Vlad Ţepeş, scrisă de un profesor de la Institutul de Istorie «Nicolae Iorga». Este una dintre cele mai bune cărţi pe această temă. Nimeni nu poate să facă un costum identic, pentru că nu există vreo imagine autentică a lui Vlad Ţepeş. Nici portretul care este în manualele de istorie nu este autentic, fiind realizat la aproape o sută de ani după ce a murit. Aşa că este puţin probabil ca omul din imagine să fie cu adevărat Vlad Ţepeş“, a explicat Ion Niţă. 

„NU AM GĂSIT PENE DE EGRETĂ“

Costumul a fost realizat manual în mare parte. „M-am mai folosit şi de maşina de cusut, acolo unde nu am putut să cos cu acul“, a menţionat meşterul din Târgu Jiu. Acesta s-a confruntat cu mari probleme în timpul confecţionării costumului, pentru că a găsit cu dificultate materialele de care avea nevoie.

„A trebuit să aştept un an şi jumătate pentru a obţine materialele necesare. De exemplu, la haina groasă aveam nevoie de un material care să fie asemănător, din punct de vedere al modelului, cu perioada Evului Mediu, de genul cusăturii cu fir din aur. Am găsit până la urmă la Sighişoara. Aveam nevoie de perle de un anumit diametru pentru căciulă. Am pus 800 de perle mai mici şi cinci mai mari. Nu am găsit pene de egretă ca să pun lângă stemă. De asemenea, stema am făcut-o manual. I-am făcut matriţa şi am turnat-o într-un metal. Apoi, am găsit cu mare greutate rubinul care se află în mijlocul stemei. Am întâmpinat multe probleme“, a mai spus târgujianul. 

Ion Niţă vrea să mai aducă unele modificări costumului, pentru a-l îmbunătăţi: „E posibil să mai fac nişte schimbări, să adaug o manta şi să realizez un pieptar din piele cu ţinte, pentru a-l aduce către caracterul războinic al lui Vlad Ţepeş. Costumul are un caracter mai mult oficial, specific rangului său, şi este asemănător cu unul purtat de Vlad Ţepeş în Divanul domnesc“. 

CE VA FACE CU COSTUMUL

Ion Niţă îşi doreşte ca creaţia sa fie expusă în incinta Mănăstirii Snagov, acolo unde este înmormântat domnitorul, sau într-un muzeu, dar are şi o condiţie: să i se achite costurile de producţie, banii pe care i-a investit pentru realizarea costumului. „Acum este rândul altora să pună în valoare  ceea ce am confecţionat. În primul rând, în măsura în care este posibil, îmi doresc să ajungă să fie expus în Mănăstirea Snagov, acolo unde cred eu că-i este locul. Am trimis documente părintelui Varahiil Bănăţeanu şi era interesat, dar trebuia să achite costurile legate de confecţionarea costumului, lucru care nu s-a întâmplat. Acolo vin foarte mulţi turişti străini, care ar putea fi interesaţi, la rândul lor, să vadă costumul, mai ales că tot acolo se află şi o serie de documente cu privire la Vlad Ţepeş. Era cel mai bun loc. Mai poate fi folosit pentru târguri interne şi internaţionale de turism, în muzee, în săli în care se doreşte crearea unei atmosfere medievale sau oriunde se doreşte promovarea mitului Vlad Ţepeş-Dracula“. 

Confecţionează suvenire

În viaţa de zi cu zi, Ion Niţă realizează suvenire în care încearcă să surprindă o parte din esenţa judeţului Gorj. „Dacă vine un vizitator în oraş sau dacă un gorjean se duce într-o vizită în altă zonă sau în străinătate trebuie să ducă un cadou, o părticică din zona în care locuieşte. Dacă vine un oficial în oraş, ce primeşte acesta? Că doar nu o să i se dea o sticlă de ţuică şi un curcan. Trebuie să i se dea un produs care ne reprezintă pe noi. Ei, asta lucrez eu, produsul respectiv, care se găseşte la magazinele de cadouri şi suvenire din oraş. Este vorba de plachete decorative cu diferite aspecte din oraş, machete mici de căsuţe. Colaborez cu Muzeul Judeţean“, a adăugat el.

„Ultimul mohican“

Ion Niţă este unul dintre cele 70 de persoane care au  lucrat la o unitate  din Târgu Jiu care se ocupa cu realizarea produselor decorative. Acum lucrează acasă, unde şi-a amenajat un mic atelier. „Am lucrat la o secţie care se ocupa cu realizarea de elemente decorative: statuete, măsuţe, lampadare, veioze şi alte piese. Pe vremea lui Ceauşescu, produsele ajungeau în toată ţara. Sunt «ultimul mohican» dintre cei 70 care am lucrat la unitatea respectivă, pentru că sunt singurul care încă îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată, chiar dacă lucrez acasă“, a explicat Ion Niţă. Meşterul s-a declarat nemulţumit de noile reguli din Codul Fiscal care prevăd o supraimpozitare a spaţiilor din locuinţe care sunt destinate desfăşurării de activităţi economice, mai ales că nu s-a îmbogăţit din acest meşteşug: „O să văd dacă o să mai continui. Nu ştiu dacă mai rentează activitatea în aceste condiţii. De multe ori, eu am câştigat mai puţin decât cei care au vândut produsele mele. Dintr-un produs de 12-14 lei, un preţ mediu vorbind, eu rămân cu 6 lei, din care mai mult de jumătate costă materialul. De exemplu, magneţii de frigider sunt cumpăraţi de la mine cu 4 lei şi vânduţi mai departe cu 7 lei bucata“, a mai spus Ion Niţă.