12 poliţişti gorjeni au fost trimişi în judecată în dosarul «Mafia cărbunelui». Erau pe mână cu hoţii de cărbune şi îi ajutau să transporte marfa la destinaţie

12 agenţi de poliţie din judeţul Gorj au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals şi tăinuire în dosarul „Mafia Cărbunelui”, alături de alte cinci persoane care vor fi judecate pentru furt calificat.

 Au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv pentru luare de mită, abuz în serviciu, şi fals intelectual următorii agenţi de poliţie: Gheorghe Milodin, Ştefan Găman, Gheorghe Milodin şi Constantin Manolache. De asemenea, tot în stare de arest preventi au mai fost trimişi în judecată Constantin Boboc, Vasile Geani Butură, Constantin Cărăgui şi Nicolae Popescu, pentru infracţiunilor de furt calificat şi tăinuire. Alţi opt agenţi de poliţie au fost trimişi în judecată sub control judiciar. Este vorba de Nicolae Işfan, Florin Glaje, Nicolae Marinel Staicu, Daniel Ungureanu, Gheorghiţă Vîlceanu, Sevastian Udrea, sevastian Udrea, Florin Gabriel Vlăduţu, Marin-Paul Gheară şi Dan Ciuciuc. 

Cărbunele furat, transportat cu sprijinujl poliţiştilor 

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2014-septembrie 2015, agenţi de poliţie care patrulau pe ruta Motru-Rovinari-Turceni-Ţânţăreni protejau persoane care transportau şi comercializau cărbune sustras de pe benzile de transport aparţinând Complexului Energetic Oltenia, fără a avea documente de provenienţă şi pe care îl valorificau ulterior în judeţul Gorj şi în judeţele limitrofe. „Sustragerile de cărbune se derulau în special pe traseul benzilor transportoare către Termocentrala Rovinari, în zonele în care circuitul de benzi este amenajat de-a lungul gospodăriilor unor cetăţeni ai localităţilor Roşia Jiu şi Rogojelu, fiind descărcat în grădinile proprii, pentru ca ulterior să fie încărcat în mijloacele de transport (autoutilitare/camioane) aparţinând proprietarilor gospodăriilor sau altor persoane fizice ce deţineau astfel de mijloace de transport cu capacitatea cuprinsă între 3,5 si 16 tone. Mai mult decât atât, în scopul uşurării activităţilor ilegale, aceştia şi-au confecţionat ori achiziţionat diverse bunuri ori utilaje pe care le utilizau în furtul de cărbune (lopeţi, târnăcoape, rampe încărcare/descărcare, roabe, prelate etc.) concomitent cu modificarea/adaptarea capacităţilor de transport (camioane) în vederea asigurări unei capacităţi mai mari de livrare a  cărbunelui (supraînălţarea benelor, consolidarea suspensiilor etc.)“, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Poliţiştii, pe mână cu hoţii de cărbune

Persoanele acuzate că sustrăgeau şi transportau cărbune erau pe mână cu agenţii de poliţie, care le permiteau să parcurgă zona lor de responsabilitate fără a verifica provenienţa mărfii, contra unor sume de bani, deşi cunoşteau faptul că marfar era sustrasă. De altfel, unii agenţi de poliţie beneficiau şi ei de cărbunele sustras şi chiar le indicau transportatorilor rutele sigure pe care puteau merge.

Tehnica de percepere a mitei

Potrivit anchetatorilor, agenţii de poliţie în cauză evitau, de regulă, să pretindă în mod direct sume de bani de la şoferii pe care-i opreau în trafic.

„În cazul opririlor în trafic, conducătorilor auto li se prezentau în primul rând consecinţele săvârşirii acelor abateri, în unele cazuri în mai multe rânduri, făcându-se aprecieri cu referire la cuantumul mare al amenzilor, pentru a crea în percepţia lor ideea că măsurile legale ce trebuiesc aplicate sunt unele aspre şi că, prin urmare, ar fi mai convenabilă remiterea unor sume de bani cu titlu de mită“,

se arată în comunicatul de presă. 

Poliţiştii ascundeau mita în şosete

Agenţii de poliţie în cauză au dezvoltat o serie întreagă de metode  care să evite o eventuală înregistrare audio sau video a acestora. Ei nu discutau şi nici nu permiteau să se discute despre mită. „Au existat, însă, şi situaţii în care agenţii de poliţie cereau în mod direct sume de bani de la contravenienţi, precum şi situaţii în care, după primirea banilor, aceştia erau ascunşi (de exemplu în şosete), dar de cele mai multe ori sumele erau împărţite între agenţii de poliţie de pe echipaj. (...) După ce le era remisă suma de bani cu titlu de mită, inculpaţii se arătau dispuşi ca pe viitor să manifeste aceeaşi atitudine în sensul neluării măsurilor legale. În plus, îi informau pe conducătorii auto despre alte echipaje de poliţie care i-ar putea surprinde săvârşind abateri rutiere.“, arată procurorii.