Secretele Turnului Chindiei, construit de sângerosul Vlad Ţepeş. Mormântul lui Dracula ar putea fi ascuns sub faimoasa construcţie

Turnul Chindiei a fost construit în vremea domnitorului Vlad Ţepeş, cel mai sângeros domnitor român, cunoscut în întreaga lume sub numele de „Dracula”. „Adevărul“ vă prezintă secretele construcţiei.

“Adevărul” vă prezintă 10 lucruri mai puţin ştiute despre Turnul Chindiei, simbolul Târgoviştei, care atrage, anual, peste 140.000 de turişti.

1. Construit în secolul al XV-lea

Turnul Chindiei, cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului.

2. Ce înălţime are turnul?

Clădirea măsoară 27 de metri în înălţime şi 9 metri în diametru. Între anii 1847 şi 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, care a înălţat construcţia iniţială cu 5 metri.

3. Simbolul Târgoviştei

Turnul Chindiei este cea mai importantă atracţie turistică din oraş şi totodată simbolul oraşului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema oraşului, în partea de sus, dar şi în partea de jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduieşte acum o expoziţie de documente, arme şi obiecte care au aparţinut lui Vlad Ţepeş. Din punct de vedere administrativ, Turnul Chindiei se află sub tutela Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte. 

4. De unde vine numele de “Turnul Chindiei”

Există două ipoteze privind originea numelui turnului, însă nu există niciun consens în privinţa acestui fapt. Cea dintâi susţine că zone din vecinătatea turnului erau locul de desfăşurare a unor ospeţe, denumite „chindii”, de unde şi provenienţa numelui.

De asemenea, s-a sugerat că numele îşi are originea de la cuvântul „chindie”, un arhaism ce însemna „apus”, perioadă a zilei în care soldaţii ce apărau turnul aveau obligaţia să dea semnalul prin care cele cinci porţi ale oraşului erau închise. După acest moment, era interzisă intrarea sau ieşirea din oraş pe tot parcursul nopţii, iar locuitorii aveau obligaţia de a nu circula pe străzi şi de a nu întreţine focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil oraşul de la mare distanţă. 

5. Un „turn făcut într-o bisericuţă”

În documente, turnul apare relativ târziu. La 1595, Pigafetta consemnează existenţa unui „turn făcut într-o bisericuţă” de unde pornea o galerie subterană spre râul Ialomiţa. În anul 1702, arheologul englez Edmond Chishull, spunea, după ce a vizitat locul, că este „comparabil cu cele din creştinătatea civilizată”. Însă, La Motray nu găsea totul aşa de spectaculos, spunând că nu i-a plăcut acel „castel zidit à l‘antique” (probabil Turnul Chindiei), la 1714. 

6. Felinar pentru ceasornicul oraşului” sau închisoare

Turnul este semnalat de episcopul catolic Bakşici şi de călătorii străini precum Paul din Alep care afirma că „în mijlocul curţii e un turn foarte înalt ce serveşte ca fanal pentru ceasornicul oraşului” şi în care cânta o „fanfară” orientală pentru plăcerea domnului. Spre mijlocului secolului al XVIII-lea se arată în manuscrisul latin de la Biblioteca Batthyaneum, că în acest turn se aflau închisorile.

7. Construit peste rămăşiţele unei biserici

Turnul a fost ridicat peste pridvorul bisericii-paraclis construită de Mircea cel Bătrân care însă acum nu mai păstrează decât urme ale zidurilor altarului şi naosului. Pronaosul se află sub actualele ziduri ale Turnului Chindiei. În manuscrisul latin de la Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia se menţionează că: “În partea de nord se vede un turn înalt unde erau închisorile şi lângă el, îndată, un paraclis mic unde principele cu partea femeiască cercetau sfânta slujbă la vreme potrivită...”

8. Câte trepte urci până în vârf

Accesul la partea superioară a turnului se face cu ajutorul unei scări interioare, în spirală, situată pe axul vertical al construcţiei. La primul nivel, cu prilejul degajării tencuielilor interioare din 1964, au apărut patru goluri de ferestre şi un gol de uşă, dispus către casa domnească, având fiecare deasupra câte un gol mai mic, zidite ulterior, îngustându-se toate către exterior şi servind, probabil, ca locuri de tragere. Accesul până la platforma superioară se face urcând cele 122 de trepte de lemn în formă de spirală.

9. Mormântul lui Dracula ar putea fi situat la baza Turnului Chindiei

În lipsa unor dovezi clare privind mormântul lui Vlad Ţepeş, istoricii din Târgovişte spun că trupul domnitorului s-ar afla sub Turnul Chindiei sau la Mănăstirea Dealu, acolo unde se află şi capul lui Mihai Viteazu.

Teoria ar avea la origini faptul că Vlad Ţepeş şi-a trăit cea mai mare parte a domniei sale la Târgovişte. Tot de Târgovişte este legată şi celebra metodă de pedepsire, trasul în ţeapă, care i-a adus numele voievodului.

Vlad Ţepeş a fost asasinat la sfârşitul lunii decembrie 1476, în a treia domnie. Corpul său a fost decapitat şi capul trimis sultanului, care l-a aşezat într-o ţeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Ţepeş. S-a emis ipoteza ca „Drăculea“ ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, pe o insulă din apropierea Bucureştilor. Examinările recente au arătat că „mormântul“ lui Ţepeş de la mănăstire conţine doar câteva oase de cal datate din neolitic şi nu rămăşiţele adevărate ale domnului valah. După opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormântul acestuia ar fi pe locul mănăstirii Comana, ctitoria voievodului.

10. Punct de observaţii astronomice

Rolul turnului ca punct înalt de observare este folosit şi în ziua de astăzi, deşi într-un mod total diferit. Deoarece oferă o bună perspectivă şi orizont larg deschis, membrii Societăţii Astronomice Române de Meteori observă adesea din acest punct diverse fenomene astronomice cum ar fi eclipsele de Lună sau de Soare, cometele strălucitoare sau conjuncţiile speciale dintre Lună şi planete. De asemenea, turnul şi ruinele Curţii Domneşti slujesc ca fundal special pentru astrofotografie, în contextul producerii unor evenimente astronomice.