Reţeta romilor din Dâmboviţa să-şi ridice vile acasă: „Am fost în Suedia la furat, la muncă, la cerşit. Îmi puneam basmaua la gură şi ziceam aşa: «Please, coroana»!”
0Ţiganilor din Odobeşti, judeţul Dâmboviţa, le merge atât de bine, încât comuna este un imens şantier. Casele s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie, iar primăria, pentru a face faţă acestui fenomen, a disponibilzat o suprafaţă mare de teren.
În Suedia curge lapte şi miere, spun ţăganii din Odobeşti şi nu ar mai munci în România când văd cât de uşor se lipsesc suedezii de câteva sute de coroane dacă stai cu mâna întinsă (100 de coroane suedeze = 10,62 euro). Trăgând linie, cerşetorii pot pleca acasă şi 100-150 de euro într-o singură zi, bani pe care în România îi câştigau în două săptămâni.
Cu simţul proprietăţii, ţiganii se întorc acasă în fiecare an, dar nu mai mult de o lună. Cât timp sunt plecaţi trimit bani pentru construirea caselor.
“Ehe, taxă mică, please, coroana”
În Odobeşti nimeni nu se sfieşte să spună că “stă jos”, adică cerşeşte. Mai şi muncesc, mai şi fură, dar nu dau în cap. Cei mai mulţi s-au convertit la credinţa adventistă, aşa că sunt cu frică de Dumnezeu.
“Îmi puneam basmaua la gură şi ziceam aşa: <<Ehe, taxă mică, please coroana>>. Dădeau suedezii, că sunt oameni buni. E altă lume acolo, dar nu e ca în România mea. Eu n-aş sta acolo că e frig rău”, ne-a spus Tănţica.
La fel de nonşalant este şi Marin Vasile, în vârstă de 29 de ani, atunci când vine vorba de “traiul” din Suedia. Casa şi-a renovat-o de curând, are trei maşini şi se poartă doar la sacou şi cămaşă.
“Am fost în Suedia la muncă, la furat, la cerşit, la orice. Cerşeala mergea cel mai bine. E mai bine de 1000 de ori ca la noi. Poliţia e mai blândă, oamenii sunt mai buni, totul e ok. Săream de 1000 de euro pe lună. Am şi muncit la pavaje, la vopsit case. Ne plăteau cu 10 euro pe zi la muncă. Nu m-aş mai întoarce aici dacă nu aveam copil mic. Toată familia mea e plecată. Am plecat cu acte acolo şi stăm la o femeie. Ne-a primit la ea în casă. Prima dată a fost mama mea şi dacă a fost bine am plecat şi noi”, spune Marin.
Şi Nicu a fost plecat în Suedia timp de un an, perioadă în care a reuşit să-şi ridice din temelii o locuinţă impunătoare, în care să locuiască alături de familie. Şi el recunoaşte că stă la cerşit. Primeşte orice, de la bani, la haine şi alimente. Are zile în care face bani frumoşi, dar se fereşte să spună o cifră reală.
“În Suedia am stat un an. A fost greu la început, pentru că am dormit în rulote şi maşini. Am reuşit cu soţia să strângem bani de casă şi de maşină. Am şi cerşit, am făcut şi linguri, care s-au vândut bine. Am ţinut de bani, pentru a-mi crea un viitor aici, la noi în ţară. Nu i-am băut, nu i-am fumat. De furat nu am furat, pentru că suntem cuminţi. Suedezilor le place de noi, pentru că facem de toate. Ne-au ajutat mult acolo”, spune Nicu Stănescu.
Pe lângă comunitate le merge bine şi constructorilor. “Ei vin cu banii, iar eu le construiesc locuinţele. Le merge şi lor bine, dar şi mie. Aici, ei nu aveau niciun viitor. Ştiu familii care aveau şi câte cinci, şase copii şi locuiau într-o cameră. Acum au casă mare, dar şi maşină. E ceva pentru ei. Este o schimbare foarte mare”, crede Marian Stan, constructor.
Au primit teren de la Primărie
Primăria le-a pus la dispoziţie oamenilor terenuri pentru a-şi stăvili avântul “muncitoriesc”. Astfel, în cel mult un an, zeci de vile şi case noi sunt aproape gata să fie locuite.
“Peste o sută de familii sunt plecate, dar nu ştim o cifră exactă. Unii au fost asitaţi social şi au renunţat la ajutor şi au plecat. Se câştigă foarte bine acolo. Şi-au făcut case mari şi frumoase. Într-un an şi-o ridică. Se văd lucrurile cumpărate. Au haine bune pe ei, au maşini. Acolo cerşesc, dar şi lucrează produse tradiţionale rudăreşti d-ale lor, care se vând foarte bine. N-aş putea să oprim acest exod, dar am încercat să realizăm o mică făbricuţă cu o fundaţie româno-suedeză , în care oamenii de aici să lucreze astfel de produse care să fie vândute în Suedia pe bani frumuşei”, ne-a spsu Ion Vlad, viceprimaşul comunei Odobeşti.
Primăria a disponibilizat o suprafaţă de peste 1,3 hectare pentru construirea de case, anul trecut. Loturile au câte 300 de mp. De asemenea, administraţia locală s-a grăbit cu lărgirea instalaţiei de electrificare, pentru un confort sporit oferit “stranierilor”.