„Iarnă la Târgovişte“, pictură aparţinând regretatei Stela Popescu, scoasă la licitaţie. Care este preţul de pornire
0O parte din patrimoniul actriţei Stela Popescu va fi scos la licitaţie în data de 6 iunie, la Artmark. "Ultimul spectacol", licitaţia colecţiei de artist Stela Popescu, va fi organizată la 6 iunie, de la ora 19.00, la Palatul Cesianu-Racoviţă.
Licitaţia dedicată actriţei Stela Popescu este o incursiune în viaţa acesteia dincolo de cortina de catifea: opere de artă semnate de Samuel Mützner ("Ţărăncuţe în vie", estimare 8.000 - 15.000 de euro), Rudolf Schweitzer-Cumpăna ("Iarnă la Târgovişte", estimare 1.800 - 2.500 de euro), Dumitru Ghiaţă ("Ţărăncuţă cu cobiliţă", 3.000 - 5.000 de euro), Aurel Jiquidi ("Audienţe", 300 - 500 de euro), Ion Valentin Anestin ("Stela Popescu", 200 - 300 de euro), potrivit news.ro
De asemenea, între loturile scoase la vânzare vor fi obiecte de artă decorativă (biroul de lucru al Stelei Popescu, stil neo-renascentist, sfârşitul sec. XIX, 1.000 - 1.500 de euro), dar şi o selecţie de fotografii (Stela Popescu în spectacolul "Peţitoarea", inspirat de celebrul musical "My Fair Lady", preţ de pornire 70 de euro), obiecte personale (haină din pene decorative, preţ de pornire 150 de euro) şi premii obţinute de-a lungul întregii cariere.
Loturile licitaţiei sunt expuse până în data de 6 iunie la Palatul Cesianu-Racoviţă.
Actriţa Stela Popescu a murit, joi, 23 noiembrie 2017, cu o lună înainte să împlinească 82 de ani.
Stela Popescu s-a născut în localitatea Slobozia Hodorogea,[necesită citare] într-o familie de învăţători modeşti. Mama ei, Valentina, era originară din satul Chiperceni, iar tatăl – Vasile Popescu – din Chiştelniţa, judeţul Orhei, în prezent în Republica Moldova. Prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci duşman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Braşov. În 1953, susţine examenul de admitere la facultate şi este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunţă după un an şi jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar în paralel continuă să susţină spectacole de teatru. La sfârşitul facultăţii, este repartizată la Teatrul din Braşov, acolo unde ajunge să susţină 400 de spectacole pe an.